Lansare de carte: „Schimbari climatice in Romania si efectele asupra agriculturii”

_„Orice mecanism descoperit în știință este o fereastră către natură și fiecare dintre aceste ferestre contribuie la dezvoltarea viziunii noastre asupra tuturor lucrurilor care ne înconjoară”
C.F. Powell

Colectivul de autori este reprezentat prin domnul Ion Sandu, doamna Elena Mateescu și domnul Victor Viorel Vătămanu.

---

_Un progres durabil al societății presupune conservarea și protecția mediului natural. „Dezvoltarea durabilă” – satisfacerea nevoilor prezentului fără a le compromite pe cele ale generațiilor viitoare – este un obiectiv fundamental, iar pentru îndeplinirea acestui obiectiv politicile economice, sociale și de mediu trebuie să fie abordate într-un spirit de sinergie la toate nivelurile. Cu alte cuvinte, dincolo de eforturile fiecărei țări, astăzi problemele protecției mediului înconjurător pot fi rezolvate numai printr-o largă și deschisă colaborare internațională și integrarea soluțiilor într-un tot unitar și unanim acceptat. În 1992, Congresul de la Rio de Janeiro a promovat ideea că problemele de mediu și dezvoltare sunt obiectul unui consens mondial, aceasta traducânduse prin noțiunea concretă de dezvoltare durabilă. Principiul nr. 1 al Declarației de la Rio concluzionează că „în centrul preocupărilor relative de dezvoltare durabilă, meteorologia și hidrologia joacă un rol important în rezolvarea problemelor generate de relația mediu înconjurător-om”.

Apare astfel necesitatea și utilitatea valorificării informațiilor meteorologice/climatice în combinarea cu alte tipuri de informații (tehnologice, economice etc.), în scopul aplicării în practică a planurilor de alertă și securitate, respectiv implicarea în procesele decizionale și stabilirea strategiilor de viitor pentru o dezvoltare durabilă. Întrebările despre mediu și dezvoltare durabilă constituie componenta integrată a tuturor problemelor privind protecția mediului și dezvoltarea durabilă, cele mai importante dintre ele referindu-se la orientarea aplicațiilor de meteorologie către cercetarea soluțiilor și gândirea viziunilor la scări geografice diferite. De aici, implicarea tot mai insistentă a organismelor cu vocație universală – ONU și a organismelor sale specializate - OMM, FAO, UNEP.

Agricultura se va confrunta cu provocări majore în următorii ani, având în vedere dependența de evoluția condițiilor climatice și, implicit, efectele fenomenelor meteorologice extreme asupra producției vegetale și nu numai. Riscurile în ceea ce privește producția alimentară datorate creșterii frecvenței evenimentelor extreme, cum ar fi valurile de căldură, perioadele de secetă sau inundațiile, pot conduce la diminuarea stabilității recoltelor și a capacității de producție. De aceea, aplicarea celor mai bune practici agricole, compatibile cu noile condiții climatice, poate contribui în mod activ la conservarea și protejarea mediului. Volumul de față își propune să prezinte modificările actuale (1901-2010) ale resurselor agroclimatice (termice și hidrice) în România, precum și estimările datorate efectelor schimbărilor climatice (2020- 2050, 2080-2099 și 2070-2100).

În cuprinsul celor 6 capitole sunt prezentate în detaliu informații privind:

• problematica schimbărilor climatice și a potențialului de resurse agroclimatice al României ce poate fi valorificat în agricultură;
• seceta - fenomen de risc major în contextul schimbărilor climatice;
• interrelația mediu-apă-plantă;
• rezultate privind efectele schimbărilor climatice previzibile asupra principalelor specii de câmp cultivate în țara noastră (grâu de toamnă și porumb) sau pomi fructiferi (cais, prun, păr și măr);
• opțiuni privind măsurile de adaptare la impactul schimbărilor climatice în domeniul producției vegetale.

Rezultatele prezentate în acest volum au fost obținute în decursul a numeroși ani de cercetare științifică, ca urmare a participării specialiștilor din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie în proiecte internaționale și naționale având ca obiective principale evaluarea impactului secetei și deșertificării în domeniul agriculturii, poluarea aerului și adaptarea la efectele previzibile ale schimbărilor climatice. Studiile de impact privind schimbările climatice și efectele lor asupra culturilor agricole prezentate în acest volum au fost efectuate în cadrul a două proiecte naționale PNCDI-2, Programul 4 – Parteneriate în domeniile prioritare; Direcția de cercetare 5. Agricultură, siguranță și securitate alimentară, care s-au derulat în perioada 2007-2010 și în cadrul cărora Administrația Națională de Meteorologie a fost partener. Titlurile acestor două proiecte sunt: proiectul PNCDI-2 nr. 51073/2007: „Modalități de reducere a impactului schimbărilor climatice asupra recoltelor de grâu în sudul României. Acronim - GRIMPCLIM” și proiectul PNCDI- 2 nr. 51059/2007: “Evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra potențialului agroclimatic al României în scopul zonării producției pomicole. Acronim - CLIMPACTPOMI”. Ambele proiecte naționale au avut ca principale obiective evaluarea impactului schimbărilor climatice în agricultură, respectiv asupra culturilor de grâu de toamnă și porumb din zona de sud și sud-est a României - considerate specii tradiționale și cu importanță majoră în structura culturilor de câmp din țara noastră, precum și asupra principalelor specii pomicole - cais, prun, păr și măr, cultivate în zona pomicolă a regiunii Muntenia.