LAPAR cauta o rezolvare prin dialog a problemelor din agricultura

Membrii Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) au reuşit ca la Conferinţa Naţională organizată la mijlocul lunii trecute să aducă importante personalităţi ale vieţii politice, precum preşedintele României, dl Traian Băsescu, ministrul Agriculturii, dl Daniel Constantin, şi comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dl Dacian Cioloş. Alături de cei 700 de fermieri ai LAPAR veniţi la eveniment, prezenţa oficialilor a fost considerată un prim pas spre îmbunătăţirea relaţiilor forţelor politice cu mediul de afaceri din agricultură, în ideea soluţionării problemelor cu care se confruntă sectorul.

---

Preşedintele LAPAR, dl Laurenţiu Baciu, atrecut în revistă câteva dintre problemeledin agricultură, precizând că 4 dintre acestea sunt considerate „de căpătâi” pentru sector, şi anume lipsa cadastrului agricol, a sistemului de irigaţii, gradul redus de accesare a fondurilor europene şi vânzarea terenurilor agricole către persoane străine începând cu anul 2014. Reprezentantul agricultorilor a afirmat că reformele din domeniul agricol trebuie să înceapă cu organizarea terenului şi constituirea exploataţiilor agricole viabile.

„Putem vorbi de performanţă într-o agricultură cu circa 4 milioane de fermieri şi tot atâtea «ferme» cu suprafeţe cuprinse între câteva mii de metri pătraţi şi 1-2 ha? Iată unul dintre principalele motive pentru care pământul nu este suficient şi eficient exploatat”, a susţinut dl Baciu. În opinia sa, modernizarea agriculturii se poate face prin investiţii majore, realizate din bani europeni, însă birocraţia excesivă şi perioadele lungi de la depunerea proiectelor şi implementarea lor sunt principalele cauze ce au dus la nivelul scăzut de atragere a acestor fonduri.

„Dacă oficialităţile ar fi reacţionat la intervenţiile şi propunerile noastre, cu siguranţă vorbeam de un alt nivel al absorbţiei, cu consecinţe benefice în ceea ce priveşte performanţa în agricultură”, a susţinut preşedintele LAPAR. Cu privire la sistemele de irigaţii, acesta a declarat că iniţiativa Ministerului Agriculturii de a susţine financiar pomparea apei în canalele magistrale este salutară, dar nu suficientă.

„Avem deja o infrastructură pe care am putea doar s-o modernizăm, avem resurse de apă, n-avem însă voinţă.” LAPAR a făcut un calcul privind pagubele generate de inundaţii, alunecările de teren şi viscolele din ultimii ani şi valoarea acestora este cu mult mai mare decât suma necesară pentru refacerea sistemelor hidroameliorative.

Astfel că investiţiile în sisteme de desecare, în lucrări de combatere a eroziunii solului şi perdele forestiere de protecţie ar avea o valoare de 10 ori mai mică decât cea necesară pentru înlăturarea pagubelor produse ca urmare a absenţei unor astfel de lucrări. Nu în ultimul rând, a fost adusă în discuţie liberalizarea pieţei funciare începând de anul viitor. Dl Baciu a precizat că fermierii români nu pot beneficia de acces liber la capital care să le permită consolidarea proprietăţii funciare şi că sunt dezavantajaţi în mod cert în faţa investitorilor străini.

Necesitatea unei strategii în agricultură
Prezent la întâlnirea membrilor LAPAR, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre necesitatea unei strategii pe termen lung în agricultură, care ar permite nu doar dezvoltarea unei viziuni la nivel naţional, dar şi o credibilizare la nivel european. Acesta a tras un semnal de alarmă asupra faptului că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală nu este finalizat şi că lucrul la acesta ar trebui urgentat astfel încât să poată fi trimis la Bruxelles în timp util.

„Trebuie să definim ce înseamnă tineri fermieri, ferme mici şi să stabilim condiţiile de recunoaştere a Grupurilor de Producători pentru că sunt zone în care bâjbâim şi împiedică alocarea corectă şi eficientă a fondurilor europene.” În categoria problemelor urgente ce necesită rezolvare, preşedintele ţării a integrat cadastrul agricol, care este important nu doar pentru alocarea plăţilor directe, dar şi pentru noua lege de restituire a proprietăţilor.

Privitor la vânzarea terenurilor către străini, a afirmat că această problemă ţine atât de Guvern, cât şi de proprietari, doar că statul are, înainte de toate, obligaţia de a susţine accesul fermierilor români la cumpărarea de pământ arabil. În încheiere, dl Băsescu a spus că trebuie găsită formula de asociere sau crearea de asociaţiii care să ducă la exploataţii consolidate şi că, pe viitor, principala provocare a omenirii va fi securitatea alimentară.

„Următoarea criză a lumii nu va fi cea de bani, ci cea de hrană. Avem obligaţia să vedem acest viitor, să găsim politicile de valorificare a producţiei agricole într-o industrie alimentară cât mai sănătoasă.”

Există soluţii pentru finanţarea canalelor de irigaţii
Cele două canale de irigaţii ce necesită sume uriaşe pentru a fi construite sunt Siret-Bărăgan, ce presupune o investiţie de 2,6 mld. euro, şi Bucureşti-Dunăre, cu o valoare de 1,2 mld. euro.

„Nimeni nu va putea spune să construim aceste canale din bugetul naţional, însă pentru realizarea lor putem lua în calcul flexibilitatea de 25% posibilă între cei doi piloni ai Politicii Agricole Comune, putem avea o combinaţie cu bani de la dezvoltare rurală, de la fondurile de coeziune şi chiar de la transporturi. De asemenea, Banca Europeană de Investiţii ne pune la dispoziţie în fiecare an 1 mld. euro, bani pe care nu i-am folosit, că aveam deficit mare, însă acum acesta s-a redus. Dacă gândim integrat, cu siguranţă aceaste lucrări extrem de importante pentru agricultură vor putea fi susţinute în următorul exerciţiu financiar”, a declarat dl Băsescu.

România poate fi un jucător important pe piaţa de cereale
La Conferinţa Naţională a membrilor LAPAR, comisarul european Dacian Cioloş le-a vorbit agricultorilor despre rolul important pe care îl poate juca România pe piaţa de cereale din Europa.

„O parte importantă din această cantitate se tranzacţionează în această parte din Europa şi puteţi folosi acest lucru în modul cum se structurează preţul la cereale. În ultimul timp, Ucraina şi chiar şi Rusia au început să joace din ce în ce mai bine rolul de jucători importanţi pe piaţa cerealelor. Forţa dvs. nu stă în puterea de a convinge sau de a cere Guvernului să vă acorde anumite facilităţi, ci în modul în care folosiţi puterea economică, pe lângă faptul că producţia pe care o realizaţi contează din ce în ce mai mult pe piaţa mondială”, a susţinut dl Cioloş.

Oficialul european i-a sfătuit pe reprezentanţii LAPAR să ia în calcul constituirea unui fond mutual pentru gestiunea riscului în agricultură, ce poate fi susţinut din fonduri europene şi cotizaţiile agricultorilor. Acest instrument poate fi utilizat atunci când veniturile agricultorilor se reduc subsţanial, ca urmare a unor perturbări ce apar pe pieţe, de genul crizei E.coli la castraveţi, a unor calamităţi naturale sau a variaţiilor mari de preţuri.

„Când utilizaţi fondul mutual ca să compensaţi pierderile, la 1 euro din fondul mutual constituit de dvs. puteţi lua 65 de eurocenţi din PNDR. Fondul plăteşte 1 euro pentru agricultor şi agricultorul primeşte 1,65 de euro. Nu cred că există vreo bancă în lume care poate da o dobândă de genul acesta, de 65%, bani puşi deoparte pentru situaţii dificile”, a declarat Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, evenimente, conferinta nationala lapar 2013