LAPAR solicită rezolvarea problemelor din agricultură

Înainte de alegerea noii structuri a Guvernului, Liga Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a orgnizat întâlnirea Consiliului director extins al asociaţiei şi a invitat cu această ocazie şi reprezentanţii presei de specialitate, pentru a-i pune la curent cu problemele cu care fermierii se confruntă, dar şi pentru a le spune care sunt aşteptările de la noua conducere a Ministerului Agriculturii.

Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, a început prin a pune pe tapet problemele din sectorul agricol, printre care se regăseşte Ordinul 619/2015 privitor la aprobarea criteriilor de eligibilitate, a condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi, unde nu s-a ajuns la o înţelegere finală asupra modificării şi completării acestuia. „Nici până acum nu am reuşit să-l definitivăm.“ O altă chestiune nefinalizată este Manualul de gradare a seminţelor de consum, care trebuia de mult elaborat, chiar înaintea începerii campaniei de recoltare. Privitor la Codul de Bune Practici, reprezentantul asociaţiei a declarat că nici acum nu este într-o formă finală, agreată cu fermierii. „Facem 1001 de propuneri şi cei cu care discutăm sunt în primă fază de acord cu propunerile noastre, dar din păcate nu se materializează nimic.“ În cadrul conferinţei de presă, şeful ligii a adus la cunoştinţa reprezentanţilor mass-media un subiect intens discutat la nivel european, şi anume „circulaţia terenurilor“.

„Acest subiect a fost discutat la Adunarea Generală a ELO, organizaţie europeană din care face parte şi LAPAR, şi pe care noi l-am discutat de foarte mult timp în România. 90% din statele membre au adoptat deja măsuri restrictive, pentru a proteja fermierul autohton, dar noi am ridicat mâinile în sus, fără să ne ameninţe nimeni. România este ţara cea mai libertină în privinţa circulaţiei terenurilor.“ Acesta a mai precizat că nu trebuie luat modelul francez de gestionare a terenurilor – SAFER, deoarece în Franţa a adus mari prejudicii şi se depun eforturi pentru desfinţarea acestei instituţii. „Toţi fermierii francezi sunt disperaţi, iar noi, ca să părem interesanţi, propunem să facem o instituţie precum SAFER.“ O altă problemă discutată a nivel european este restricţia privind utilizarea neonicotinoidelor. „Tratarea seminţelor cu neonicotinoide este pentru noi, cei din România, o soluţie la fel de importantă ca aerul, în special la seminţele de porumb şi floarea-soarelui. Se vede în ultima vreme necesitatea şi în alte state de a folosi neonicotinoide. S-a discutat intens despre acest subiect şi Comisia de sănătate de la Bruxelles a răspuns că nu are dovezi că folosirea neonicotinoidelor ar aduce prejudicii cuiva. Au trecut zeci de ani şi încă se fac studii şi nici ei nu înţeleg de ce s-a luat o măsură de restricţie, atât timp cât nu sunt dovezi. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul folosirii glifosatului, când a fost luată o măsură pompieristică, în care s-a discutat la un moment dat interzicerea folosirii acestui produs.“ Întrebat dacă îl susţine pe dl Petre Daea în funcţia de ministru al Agriculturii, dl Baciu a răspuns: „Pe noi, cei din agricultură, nu ne interesează cum îl cheamă pe ministrul Agriculturii, ci dacă putem vorbi cu el aceeaşi limbă, dacă ne putem înţelege şi dacă are competenţa profesională de a rezolva problemele cu care noi ne confruntăm. Aceasta este singura pretenţie pe care o solicităm. Pe noi nu ne interesează programul partidului, pentru că este unul politic. Ne interesează programul care aduce plusvaloare economiei naţionale şi fermierilor, în general. Sunt alte priorităţi pentru agricultura din România care ar aduce plusvaloare, ca de exemplu un program pe care l-am apreciat la acel timp - cel cu tomatele. Din păcate, acesta a fost abandonat la jumătate, pentru că nu s-a găsit şi soluţia desfacerii. La ora actuală, legumicultorii se confruntă cu următoarea situaţie: în supermarket nu au loc decât în condiţii umilitoare şi nu au loc nici în pieţe, pentru că acolo nu găsiţi mai mult de 5% producători.

Gheorghe Albu, vicepreşedinte al LAPAR, a vorbit despre necesitatea implicării preşedinţilor asociaţilor judeţene pentru buna desfăşurare a campaniei de recoltare, iar instituţiile din teritoriu să nu mai perceapă bon sau încărcătură la capacitate pentru că în câmp nu există basculă. Acesta a propus o iniţiativă legislativă pentru ca ziua de 14 iunie să fie declarată ziua fermierului român. „De fermier depind siguranţa şi securitatea alimentară şi este cel mai bun contribuabil la bugetul naţional.“

Constantin Bazon, vicepreşedinte al LAPAR, a declarat că fermierii doresc să respecte legile, însă acum se pregăteşte o lege „în laboratoarele Ministerului Agriculturii care vizează reducerea cantităţii de azot pe care ar trebui s-o folosim la hectar, de care suntem îngrijoraţi. Dacă până acum era o confuzie în ceea ce priveşte cantitatea de 170 kg de azot per hectar, ministerul a elaborat, pe baza unei eficienţe a cultivării terenurilor, nişte cantităţi mult mai mici, fiind vorba de o cantitate între 90 şi 120 kg azot/ha. Acest lucru este o eroare a specialiştilor din Ministerul Agriculturii, pentru că un fermier care doreşte să realizeze 12-13 t/ha la porumb, de exemplu, nicidecum nu poate folosi această cantitate de îngrăşământ.“ Potrivit dlui Bazon, necesarul de îngrăşăminte chimice care trebuie aplicat diferă de la o exploataţie agricolă la alta, în funcţie de calitatea terenului, de planta cultivată etc. „Nu aşa putem fi competitivi“, a precizat vicepreşedintele asociaţiei. „Este anormal ca o mână de funcţionari să stabilească cam cât trebuie să consume planta“, a adăugat dl Baciu.

Piaţa israeliană, închisă pentru oierii români
Nicolae Cioranu, preşedintele Romovis, a ridicat, în cadrul întâlnirii cu presa, problema referitoare la închiderea pieţei din Israel ca urmare a unor nereguli la unele efective de ovine. „Solicităm o explicaţie de la ANSVSA pentru sistarea exportului de animale vii în Israel. Înainte să se deschidă o altă piaţă arabă se închide o altă piaţă, cea a Israelului, deoarece un exportator nu a respectat protocolul semnat cu această ţară, iar acum seriozitatea României este afectată. Mă gândesc că şi cei care trebuiau să controleze efectivele nu şi-au făcut datoria în poarta vaporului şi nu au controlat foarte bine efectivele care au plecat spre Israel. Din păcate, porţile acestei pieţe s-au închis din nou, chiar dacă este o piaţă mică, dar ea cumpăra şi nu aducea în România, să subjuge crescătorii români“, a spus dl Cioranu.

Un alt subiect atins de preşedintele Romovis a fost cel legat de administrarea şi împărţirea corectă a păşunilor. „Am solicita instituţiilor competente să rezolve această problemă şi să nu ajungem noi la uşa lor.“

Ana IONIŢĂ