LAPAR va colabora cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti»

20/1/2021

La finalul anului trecut, ultima conferinţă a LAPAR a fost organizată împreună cu ASAS pentru a anunţa publicul agricol despre „punerea la punct a Parteneriatului Public Privat încheiat în scopul revitalizării cercetării româneşti în agricultură“.

Practic, se doreşte aducerea nevoilor fermierilor şi a provocărilor climatice, tehnice etc. care îi aşteaptă în faţa expertizei şi soluţiilor pe care le poate oferi cercetarea agricolă. LAPAR a anunţat şi începerea procedurilor pentru punerea la punct a unui centru de cercetare aplicată, dezvoltare şi implementare pentru agricultură. Acest centru este prevăzut în apropiere de Bucureşti, cu finanţare din surse private, a explicat Nicu Vasile, preşedintele LAPAR. În acest context, pe lângă incertitudinile legate de climă sau (bio)tehnologii, Valeriu Tabără, preşedintele ASAS, a reamintit şi faptul că cercetarea europeană este rămasă în urmă faţă de ceea ce se întâmplă de mai mulţi ani la nivel mondial, lucru care, dacă nu se aliniază tendinţelor globale, va costa mult agricultura comunitară.

Bilanţ 2020 în agricultura României

Nicu Vasile a încercat o analiză a situaţiei fermelor româneşti, a agricultorilor şi a veniturilor acestora comparativ cu celelalte state europene, raportat la numărul fermelor şi eficienţa lor economică. A punctat, de asemenea, şi excesiva fragmentare a terenurilor din Bărăgan. Conform datelor prezentate pentru 2019 (vezi tabel), primele trei categorii sunt considerate terenuri/ferme expuse, fără regim fiscal, ferme de subzistenţă care plătesc TVA la facturi, dar nu pot cere TVA (nefiind fiscalizate) şi vor intra primele în faliment, a mai atras atenţia preşedintele LAPAR.

În prezentarea bilanţului agricol, Vasile Nica a mai adus câteva date: aproape un sfert din suprafaţa arabilă a ţării, peste 2,2 milioane de hectare, a fost afectată de secetă, inclusiv culturile însămânţate în primăvară, circa un milion de hectare, în special cele de porumb şi floarea-soarelui. Din culturile semănate în toamnă, peste 1,1 milioane de hectare au fost afectate. Iar efectele puternice ale unei producţii agricole slabe le vom vedea mai ales anul viitor (n.r. - 2021), când va trebui să creştem din nou importurile, o presiune suplimentară pe deficitul comercial şi pe moneda naţională. Se remarcă şi o creştere a companiilor cu profil agricol care nu au niciun angajat în evidenţele contabile, se arată în unele studii, pe lângă scăderea cu peste 100.000 a numărului de angajaţi din sectorul agricol.

Nivelul de pregătire/ dotare al fermierilor

Conform Comisiei Europene, 96,4% din fermierii români au declarat că şi-au însuşit cunoştintele strict pe baza experienţei practice, faţă de 70,9% din fermieri la nivelul UE. Gradul de instruire al fermierilor din România este sub cel al altor state membre vecine (Ungaria, Polonia). La acestea se adaugă procentul din ce în ce mai mare al elevilor care abandonează şcoala înainte de terminarea liceului.

O altă caracteristică a sectorului agricol românesc, din perspectiva resurselor umane, este faptul că nu există un statut profesional clar definit al agricultorului. Acest lucru are implicaţii puternice pe plan fiscal, al asiguărilor sociale şi al asistenţei de sănătate. România se afla pe penultimul loc în UE din perspectiva capitalizării exploataţiilor agricole. Printre cauze se numără nivelul mare de fragmentare şi lipsa instruirii agricole în rândul fermierilor. Principala piedică în calea dotării tehnice a agricultorilor români o reprezintă suprafaţa redusă a exploataţiilor agricole, care nu permite utilizarea eficientă a mijloacelor tehnologice moderne. Preşedintele LAPAR a venit şi cu câteva soluţii pentru îmbunătăţirea productivităţii sectorului agricol din România, unele identificate de experţi ai PwC: creşterea gradului de pregătire profesională prin modernizarea şi promovarea învăţământului profesional şi tehnic agricol, oferirea de servicii adecvate de consultanţă şi formare profesională; dezvoltare rurală prin integrarea verticală şi orizontală a activităţilor exploataţiilor; formarea de clustere rurale; promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus şi generare de energie sustenabilă; promovarea unor modele de gestionare a fermelor pentru a creşte valoarea adaugată în agricultură, prin diversificarea recoltelor, prin aplicaţii IT sau de robotică; promovarea inovarii prin colaborare între universităţi, institute de cercetare, entităţi publice şi private. Printre priorităţi se numără: consolidarea terenurilor şi a fermelor, creşterea valorificării potenţialului agricol şi reducerea sărăciei rurale.

În vederea îmbunătăţirii competitivităţii trebuie avute în vedere: produsele cu specific tradiţional, îmbunătăţirea lanţului agroalimentar - în principal prin dezvoltarea formelor asociative (asociaţii şi organizaţii de piaţă) şi intensificarea producţiei, acordând o atenţie deosebită zootehniei. Îmbunătăţirea cadrului instituţional şi de politici trebuie să urmărească sprijinirea cooperării dintre fermieri, eficientizarea administraţiei agricole, modernizarea sistemului de cercetare-educaţie, precum şi a serviciilor de consultanţă din mediul rural. LAPAR a mai anunţat şi stabilirea unei viitoare colaborări cu Fundaţia „EUROLINK - Casa Europei“, organizaţie nonguvernamentală care derulează proiecte de informare şi formare în domeniul integrării europene, fondatoare a Catedrei Internaţionale Onorifice „Jean Bart“ CIO-SUERD, în parteneriat cu Academia Română. Din partea „EUROLINK - Casa Europei“ a fost prezent Sever Avram, preşedintele executiv.

Roxana DRĂGHICI

0 Comments

articole

LAPAR va colabora cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti»

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT