Laurenţiu Baciu, LAPAR: «Cadastrul, irigaţiile şi neonicotinoidele, marile dureri ale fermierilor»

Pe lângă problema cadastrării de urgenţă a întregii suprafeţe agricole a României, ca prioritate zero a LAPAR şi prezentată în cadrul conferinţei naţionale a agricultorilor „Agricultura României: viitor sau istorie”, alte aspecte prioritare pentru fermieri au fost amintite de şeful Ligii în cadrul evenimentului.

În ceea ce priveşte cadastrarea, potrivit aprecierilor lui Laurenţiu Baciu ar fi nevoie de o acţiune de urgenţă în această direcţie, una menită să acopere întreaga suprafaţă agricolă a României, altfel vor exista probleme constante cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi cu tranzacţionarea/arendarea terenurilor. „LAPAR propune cadastrarea de urgenţă a întregii suprafeţe agricole a României. Cu asta trebuie să începem. Degeaba ne cereţi dumneavoastră lucrările acelea de doctorat la înscrierea la APIA dacă nu aveţi cadastru. Niciodată n-o să fie corect. Ne faceţi şi puşcăriabili, fără nici o vină a noastră. Probleme cu APIA o să avem tot timpul. Noi nu dorim. Sunt contra voinţei noastre. Nu suntem de vină că pe titlul de proprietate scrie o suprafaţă, cadastrul, dacă vine, găseşte altă suprafaţă şi când vine ăla cu satelitul, găseşte altă suprafaţă. Nu este vina mea, dar eu semnez acolo pe propria-mi răspundere şi deja mi-am semnat intrarea în penitenciar“, a declarat Baciu la data de 26 mai 2015, în cadrul conferinţei naţionale a agricultorilor. În replică, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că domeniul cadastrului a generat în ultimii 25 de ani pentru sectorul agricol românesc foarte multe probleme, dar ele s-au acutizat în ultimii opt ani, de când ţara noastră este membră cu drepturi depline a Uniunii Europene (UE). „Cei care au titluri de proprietate, cei care au toate actele în regulă să dovedească proprietatea nu depăşesc 20 la sută. Tocmai de aici necesitatea de a avea cadastru, dincolo de clarificarea în legislaţie; un lucru pe care l-am făcut, cred eu, în anul 2015, poate nu de la început. Cred că Ordonanţa 3, aprobată prin lege, răspunde foarte clar necesităţilor pe care dumneavoastră le aveaţi. (...) Există un program la Ministerul Dezvoltării care spune că sunt fonduri europene de 270 de milioane de euro pentru a se realiza cadastrul în aproape 800 de comune din ţara noastră. În egală măsură, există finanţarea stabilită de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Dezvoltării, ca până în 2023 să se finanţeze şi pentru celelalte comune, dar şi pentru oraşele din România.

Avem nevoie să terminăm cadastrul, cel puţin în extravilanul localităţilor, până în anul 2020. Există posibilitatea ca Ministerul Dezvoltării să prioritizeze, să se înceapă cu extravilanul localităţilor, astfel încât să avem garanţia că toate cele peste 3.000 de comune vor avea cadastrul finalizat până în anul 2020. Deci, iată că avem de această dată încă o certitudine“, a precizat el. Sala s-a umplut însă de ropote de aplauze (mai degrabă ca reacţie nervoasă la amărăciune) când Laurenţiu Baciu a vorbit despre experienţele sale personale legate de irigaţii şi de neonicotinoide. În fapt, durerea băcăuanului a fost legată atât de perspectivele sumbre legate de seceta din zona sa de baştină, cât şi de atacurile puternice de răţişoară. Acestea n-au fost însă toate problemele adresate politicienilor prezenţi la eveniment. Lista a fost lungă, iar singurul care a venit şi cu răspunsuri a fost ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Suita de deputaţi din Comisia de Agricultură a dispărut, tot aşa cum a apărut, când a fost mai greu de stăvilit avalanşa de nemulţumiri din sală. Demn de menţionat este faptul că liberalul Nini Săpunaru, paraşutat politic în cadrul evenimentului, şi-a primit săpuneala de rigoare de la cei aproape 1.000 de fermieri din sală atunci când a început să vorbească despre neajunsurile guvernării Ponta. Cu greu, amfitrionul evenimentului, jurnalistul cu state vechi Ion Banu, a reuşit să-i domolească pe contestatarii lui Săpunaru.

Dar iată lista de nemulţumiri a fermierilor români, citită şi comentată în plen de liderul actual al LAPAR: „Folosirea banilor europeni cu prioritate pentru proiectele viabile şi care aduc plusvaloare. Bănuiesc că acesta este rolul banilor şi nu cel de protecţie socială. Ştiţi prea bine Măsura 141; era protecţia socială cu 1.500 de euro. Domnule ministru, domnilor de la AFIR, cu o 1.500 de euro ce Dumnezeu să faci? Noi vorbim de performanţă, vorbim de progres, vorbim de secolul XXI. Nu poţi să-ţi cumperi nici măcar un cal cu ei. S-au dat o grămadă de bani, câteva zeci bune de milioane de euro care s-au dus pe cizme, pe votcă etc. (...) Aia este protecţie socială. Ne trebuie urgent o legislaţie privind comasarea terenurilor. Să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat anul acesta.

Încurajarea exploataţiilor viabile şi nu pe criterii politice

Reducerea până la maximum a birocraţiei, prin simplificarea actelor normative. La ce îţi trebuie ţie atâtea documente care să repete unul pe altul? (...)

Încurajarea folosirii biotehnologiilor

O problemă pe care România ar avea posibilitatea acum s-o pună în practică, pentru că, vrem, nu vrem, nici timpul, nici evoluţia nu stau pe loc. Trebuie folosite biotehnologiile. N-am să înţeleg niciodată cum avem voie să consumăm, dar să nu producem. Este interesul altora şi nu al nostru, dar n-am avut oleacă de vână în noi. Fac aşa cum trebuie să fac eu, nu mă interesează ce spune altul. (...) De ce nu importăm noi soia brută şi să facem şroturi în România?

Modernizarea de urgenţă şi extinderea sistemelor de irigaţii

Anul acesta se anunţă un an foarte greu. Dacă până la această oră există suprafeţe imense care n-au răsărit, să nu vă aşteptaţi nici de acum încolo să răsară. Se impune folosirea judicioasă a fiecărei surse de apă pentru irigaţii, dar şi furnizarea apei pentru irigaţii fără plată, fiind asigurate astfel şi măsuri de mediu. (...) Dacă eu nu iau apa aia din Siret, ea se duce în mare. La ce a folosit statului? Dacă mi-o dă mie gratis, fac producţie mai multă. Prin intrarea în circuitul economic al acelei producţii, statul are de unde să-şi mai ia ceva. (...) Eu n-am înţeles de ce se plăteşte apa. (...) Extinderea sistemelor de irigaţii acolo unde sunt sursele de apă uşor accesibile. Folosirea cele mai ieftine energiii pentru irigaţii.

Documentarea mai profundă asupra problemelor specifice ale ţării noastre şi notificarea lor la Comisia Europeană

N-am făcut niciodată treaba asta. N-am opus nici o rezistenţă. Am luat la cunoştinţă, am aplecat capul şi atât. Aţi văzut ce s-a întâmplat cu tratamentul la sămânţă. Eu sunt o victimă a nefolosirii neonicotinoidelor. Răţişoara mi-a recoltat vreo 200 ha. A început de ieri să răsară şi mi-a spus inginerul că „răţişoara este la masă“.

Definitivarea legislaţiei Camerelor Agricole

Este o poveste cu Camerele acestea, care nu se mai termină de vreo patru ani. Dacă se doreşte infiinţarea lor, deşi marilor fermieri nu prea le sunt de folos, dar participăm ca să-i ajutăm pe ceilalţi, domnule ministru, urgentaţi legislaţia Camerelor Agricole, lăsaţi-o cum vor fermierii şi nu politicienii. Dacă nu era acel politician înfierbântat de nu ştiu ce spirit pe malul lacului (n.r. - Liviu Dragnea), când a făcut afirmaţia că aceste Camere Agricole pot deveni un pericol pentru clasa politică, a doua zi nu se dădea ordonanţa.

Definitivarea legislaţiei privind Fondurile Mutuale Aceasta nu este clară nici acum. A ieşit o lege, apoi o ordonanţă, iar nu este clară. Unii s-au grăbit şi au luat rolul Caritas, au strâns ceva bănuţi pentru zile negre şi acum am înţeles că au şi dispărut cu ei. Unul şi-a luat maşină, ba şi-a schimbat şi casa.

Îmbunătăţirea vânzării terenurilor agricole, pentru a pune pe picior de egalitate toţi cumpărătorii, şi limitarea suprafeţelor înstrăinate. Folosim o politică similară celorlalte state. Nu trebuie să ne fie ruşine. Ce dacă luăm modelul german, unde îţi dau, dar n-ai să poţi lua niciodată? (...) Unii oameni se gândesc la viitor, noi n-avem nici o treabă cu viitorul. Noi trăim momentul. Încurajarea exploataţiilor de orice dimensiune, (...) dar care duc la plusvaloare. Lucrăm pe ce este viabil. Am auzit ieri o declaraţie a unui ministru secretar de stat, declaraţie cu care n-am putut fi de acord, că agricultorii mari îi înghit pe cei mici. Fals. Ăla mic, dacă face performanţă, rezistă pe piaţă şi nu vinde.

Modificarea Codului Fiscal

S-a încercat atunci cu domnul Vâlcov, dar dânsul s-a grăbit, am rămas singuri şi n-am mai definitivat modificarea CF, care îngreunează foarte mult activitatea agricolă şi care poate să-i ducă până la faliment. Din cauza taxelor şi impozitelor aberante, acel CAS se plăteşte la salariul minim pe economie, dar, de fapt, eu îi dau cetăţeanului respectiv 50 de lei, pentru că atât îi revine pentru cât a lucrat, dar trebuie să-i opresc la salariul minim. Şi unul care depăşeşte cu mult ceea ce trebuie să-i dau eu. Impozite care nu au nici o logică. Arenda este luată ca o afacere, ca un business, şi nu ca un element de cheltuială. Ajungem cu arenda la o chestie aberantă - mă pui să dau arendă cu adaos comercial.

Interzicerea exportului de profit (...) şi impozitarea tuturor celor care realizează venituri şi profituri pe teritoriul României. (...) Trebuie să avem drepturi şi obligaţii legale. (...)“

LAPAR, federaţie reprezentativă legală a producătorilor agricoli români, a organizat, marţi, 26 mai a.c., Conferinţa Naţională a Agricultorilor, cu tema „Agricultura României: viitor sau istorie”. Evenimentul s-a desfăşurat la Centrul de Conferinţe Auditorium Pallady din Bucureşti, în prezenţa a peste 1.000 de participanţi din toate zonele ţării, membri reprezentativi ai LAPAR şi ai Comisiilor pentru Agricultură din Parlament, membri ai Guvernului, reprezentanţi ai ministerelor cu implicaţii în agricultură, personalităţi oficiale ale statului român, reprezentanţi ai ambasadelor, organizaţiilor profesionale şi ştiinţifice din domeniul agricol, direcţiilor agricole judeţene, firmelor de servicii şi input-uri pentru agricultură, băncilor şi societăţilor de asigurare şi reasigurare şi jurnalişti ai presei de profil. Printre invitaţii de notorietate din acest an ai Conferinţei LAPAR s-au numărat ministrul Daniel Constantin, secretarul de stat George Turtoi, deputatul Nini Săpunaru, preşedintele comisiei pentru agricultură, Emmanuelle Mikosz, reprezentantul ELO - Organizaţia europeană a proprietarilor de teren agricol, Petit Arnaud, reprezentantul COPA COGECA, şi prof. Valeriu Tabără, vicepreşedinte ASAS.

Ionel VĂDUVA