Laurențiu Rebega, eurodeputatul care nu mai vrea subvenție la hectar în agricultură

Cu un nou discurs politic, practic reinventat, europarlamentarul Laurențiu Rebega, fost membru S&D, actualmente parte din grupul Europa Națiunilor și a Libertății, condus de Marine Le Pen (din postura de copreședintă), ia în calcul să propună în Parlamentul European abolirea sistemului de plăți directe la hectar. Totul cu aplicabilitate din legislatura următoare.

Ideea nu este nouă, însă este în premieră pentru un tânăr eurodeputat român care se bazează pe capitalul său politic, format în mare parte din fermieri, care nici nu vor să audă de așa ceva. Chiar dacă pe locul 8 din 28 ca alocări multianuale (20152020), cu un total de 10,490 miliarde euro disponibilizați pentru plăți directe (primul loc fiind ocupat de Franța, cu 45,049 miliarde euro), producătorii agricoli români încă nu sunt pregătiți să renunțe la bruma de bani pe care o primesc pe suprafață (mai ales marii latifundiari, care au transformat încasarea subvențiilor în afaceri cu iz de îmbogățire peste noapte). Nu degeaba unii riscă și ajung chiar și la DNA pentru mișmașurile făcute pentru a încasa bani europeni. Chiar dacă mică și cu mult sub cea a multora dintre colegii lor din UE, plata pe suprafață este sfântă pentru fermierii români. Stăm și ne întrebăm, la o discuție deschisă într-o sală plină cu producători agricoli, cam care ar fi fost reacția lor la auzul acestor cuvinte? Nouă ni se pare, la prima vedere, sinucidere politică, în ciuda aprecierilor pe care le purtăm tânărului politician.

Dar ce propune colegul de partid al lui Le Pen?

Conform propriilor declarații, experiența din ultimul an în adunările COMAGRI l-au convins pe Rebega că mult dorita convergență a plăților gândită de artizanul Dacian Cioloș, fostul comisar pentru agricultură, nu se va concretiza niciodată. Interesele financiare mult prea mari ale greilor din Top 5 încasatori de subvenții vor prima întotdeauna, în ciuda micilor „revolte“ la care am putea asista până în 2020. De aceea, în cadrul unei întâlniri mediate de jurnaliștii AGRIMEDIA, între reprezentanți ai presei agricole și eurodeputat, la Bruxelles acesta și-a exprimat în exclusivitate dorința de a propune abolirea sistemului de plăți directe pe suprafață. Totul pentru a elimina concurența neloială dintre fermierii UE, susținută chiar de inegalitatea acestor subvenții. Banii, spune el, ar fi redirecționați către domenii de interes din agricultură, conform cererilor guvernelor. „Concurență neloială este în momentul în care un fermier din România primește o subvenție X, iar unul din alt stat membru primește de trei ori X. Asta este o concurență neloială pe care toți o știm și de care toată lumea vorbește. O spun în premieră: nu se va rezolva, nu vom ajunge niciodată la subvențiile pe care le au fermierii din nici unul dintre statele care ne fac această concurență neloială. Toată lumea vorbește pe culoarele din Parlamentul European că se va mări subvenția, dar nu spune că se va mări subvenția scăzându-se subvenția celor mari. Și ne ține așa câtă vreme se vor stabiliza sistemele țărilor respective. Cel mai bine este să ne pregătim noi și să cerem să nu mai avem subvenționare pe suprafață, pentru că nimeni, în momentul de față, nu-și permite să mărească un grad de 40 la sută din totalul bugetului de agricultură care merge la subvenția pe suprafață; nu-l va mări nimeni, niciodată. (...) Nu este posibil din punct de vedere financiar. Asta ar însemna ca încă 15 la sută din buget să se ducă pe plățile directe. Nimeni, niciodată, nu va accepta acest lucru. Se va ajunge probabil în această situație din nou, politic vorbind și demagogic vom spune: «Vom egaliza subvențiile...» și se va ajunge la vot. Acolo, la vot, vom «câștiga» cu brio în minus. Și atunci, cred că cel mai bine ar trebui ca noi, ca stat, să cerem eliminarea subvenție pe suprafață și să redirecționăm banii către alte sectoare: de modernizare, de completare a activităților din sectorul agricol, pentru că acești bani trebuie să îmbunătățească nivelul de trai al fermierilor“, a spus Laurențiu Rebega nu cu mult timp în urmă, menționând, de asemenea, că nu crede că se pune în discuție renunțarea la subvenție în această legislatură. „Este aproape imposibil“, a mai punctat el.

Laurenţiu Baciu: «nu cumva e vreun pechinez în faţa unui ciobănesc mioritic?»

Replica președintelui LAPAR, Laurențiu Baciu, nu s-a lăsat mult așteptată. Pentru că își dorise mult și opinia reprezentanților producătorilor agricoli români pe această temă, Baciu i-a răspuns eurodeputatului Rebega prin intermediu revistei AGRIMEDIA (printre altele). Conform aprecierilor fermierului băcăuan, „suprimarea plăților directe nu se va întâmpla niciodată“. Chiar dacă Rebega este convins că nu va mai exista o uniformizare a subvenției în UE, Baciu speră la o convergență a plăților pe suprafață, bani meniți, în opinia sa, să acopere cheltuielile fermierilor români. „Niciodată nu se va întâmpla lucrul acesta, de suprimare a plăților directe. Apoi, pe noi, ca fermieri, indiferent din ce țară venim, nu ne ajută cu nimic. Nu aceasta este soluția. Subvențiile se dau pentru că noi, agricultorii, indiferent din ce țară venim, nu ne putem acoperi cheltuielile, subvenții pe producție, asta nu înțelege domnul Rebega. Și domnul Rebega ar trebui ca înainte să se consulte cu noi, să înțeleagă fenomenul, să se lupte pentru uniformizarea plăților. N-o să cedeze niciodată neamțul, care deține puterea, nici francezul. Mai degrabă uniformizare, că tot mai ai o șansă; îți spun cei mai tari: «Nu sunt 400 de euro, dar 250 tot sunt pentru tine, române!». El luptă, după părerea mea, pentru o cauză dinainte pierdută. Nu vrea nimeni așa ceva. Străinii știți ce vor gândi? «Băi (...) române, nu vrei subvenții? Ia dă-le încoace!». Noi, România, contribuim la bugetul UE cu faimoasa sumă de un miliard de euro (n.r. - 1,34 miliarde, respectiv 10,4 miliarde în perioada 2000-2014). Vin nemții, pe care vrem să-i lăsăm acum cu minus 330 de miliarde din 2000 și până în 2014 contribuție la bugetul UE? Ce vorbim noi? Nu cumva e vreun pechinez în fața unui ciobănesc mioritic? Mergem, mergem, dar trebuie să ne întindem și cât ne este plapuma“, a conchis Baciu, vădit enervat de ideile fostului vicecoordonator al COMAGRI pe vremea când făcea parte din S&D.

După un discurs plictisitor despre cooperative, la un moment dat șeful MADR a ieșit la declarații de presă. Imediat, jurnaliștii l-au asaltat pe Daniel Constantin cu întrebări despre afirmațiile curajoase ale fostului lider PC Prahova, și totodată finul său, Laurențiu Rebega. Răspunsul la provocarea tânărului și ambițiosului politician a fost cel puțin evaziv: „Vom vedea după anul 2020. Până în anul 2020 există un buget, există o planificare și în România fermierii știu exact care este subvenția în 2015, dar și în 2020. Într-adevăr, este o problemă uriașă cu această diferență de plată, pe care eu am mai explicat-o: în momentul în care am aderat la UE, s-a luat un principiu corect la acea vreme - productivitatea medie din fiecare stat. Din păcate, noi la productivitate nu stăm foarte bine, pentru că avem foarte multe suprafețe fărâmițate. La porumb avem o producție medie la hectar de 4,3 tone, în condițiile în care suntem producătorul de pe locul I sau II în funcție de an, în Europa“, a precizat ministrul Agriculturii, după aceste declarații fiind pusă batista pe țambal cu privire la subiect.

Rămâne de văzut ce atitudine va lua Rebega în Parlamentul European față de subiectul subvențiilor. Cert este că mesajul este bătăios, discurs de care România avea însă nevoie din 2001 și până în 2007. Oricum, în prezent este clară situația plăților directe pentru următorii ani. În ceea ce privește campania de plăți, cele mai noi informații APIA relevă că SAPS pe care îl știu fermierii are un cuantum de 72,69 euro per hectar, după care este plata redistributivă, acele alocări de la 1 la 5 hectare cu 5 euro, respectiv de la 5 la 30 de hectare cu 46,75 euro. Mai sunt plata de înverzire, de 53,90 euro per hectar, și alocările pentru tinerii fermieri, de 29,77 euro/ha. La toate aceste plăți, părți din plata mare - componenta principală, se adaugă acele scheme cuplate, cum este cazul la soia - 325 de euro per hectar, iar la lucernă - 55 euro/ha. Cele mai noi date ale Comisiei Europene relevă că Franța are alocate pentru perioada 2015-2020, ca plăți directe, nu mai puțin de 45,049 miliarde euro, Germania - 30,575 miliarde euro, Spania - 29,168 miliarde euro, Italia - 22,962 miliarde euro, Marea Britanie - 21,410 miliarde euro, Polonia - 18,086 miliarde euro, Grecia - 12,008 miliarde euro, iar România - 10,490 miliarde euro (locul 8 din 28). Realitatea este că producătorul agricol român este mult mai jos față de mulți alți colegi, în condițiile în care Olanda, spre exemplu, are alocate până în 2020 4,574 miliarde euro, dar o suprafață mult mai mică de teren arabil (bani mai mulți pe suprafață).

Ionel VĂDUVA