Legea terenurilor - contra cronometru

La data de 10 decembrie a.c., Agrostandard a organizat la Bucureşti prima conferinţă de presă cu titlul „Iarna fierbinte a agriculturii româneşti”, la care au participat dl Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi numeroşi reprezentanţi ai principalelor asociaţii de agricultori.

---

Organizatorii au înaintat deja invitaţia pentru cel de-al doilea eveniment, care se va desfăşura în februarie 2014, şi au promis să trateze pe viitor şi tema protejării pădurilor din România şi sprijinirea fermierilor din zonele montane. Mai este puţin până la 1 ianuarie 2014, când persoanele fizice din UE vor putea cumpăra liber terenuri agricole, ceea ce face ca aprobarea legii şi a normelor de aplicare să fie contra cronometru. Achim Irimescu a vorbit despre proiectul de lege privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole de către persoanele fizice, propus de MADR, specificând faptul că această liberalizare se referă la cetăţenii UE şi că măsurile de reglementare propuse au rolul de a restricţiona accesul străinilor la cumpărarea terenurilor agricole. Măsurile trebuie însă să fie conforme cu legislaţia europeană, căci altfel CE le va contesta.

„MADR a propus un proiect de lege, deşi responsabilitatea este a Ministerului Finanţelor. Am venit cu o propunere destul de restrictivă în care se impuneau anumite condiţii, iar Comisia Europeană a respins unele dintre măsurile propuse, argumentând că nu sunt proporţionale cu obiectivele pe care ni le-am propus.

Unul dintre obiective se referă la siguranţa alimentelor. În contextul în care o persoană fără calificarea necesară poate folosi abuziv produsele chimice în agricultură, siguranţa alimentelor pentru cetăţenii noştri poate sta sub semnul întrebării. CE a respins această propunere şi a mai spus că nu am impus condiţii similare şi persoanelor juridice. Acum am venit cu un proiect de lege care acordă mai mult dreptul la preemţiune. (...) Legea în cauză se adresează persoanelor fizice din UE şi, în acest context, pot exista unele înţelegeri sau tratate bilaterale ale UE cu diferite state precum Elveţia, Norvegia etc.”, a afirmat dl Irimescu.

Fermierii acuză lipsa consultării
Proiectul privind legea terenurilor agricole a creat mari controverse, fermierii susţinând că sunt multe neclarităţi şi probleme. Aceştia acuză instituţia că nu au fost consultaţi, că nu au fost chemaţi la dialog pentru ca doleanţele lor să fie incluse în proiectul de lege. „Hotărârea pe care au luat-o prin această lege a fost fără ca ministerul să se consulte cu noi, cu agricultorii. Trebuia să fie ascultată vocea fermierilor, pentru că ei sunt, în primul rând, beneficiarii acestei legi. Se mimează dialogul şi consultările cu asociaţiile profesionale”, a afirmat dl Daniel Ciobanu, vicepreşedinte al LAPAR.

Claudiu Frânc, preşedintele Alianţei ROPAC, a punctat necesitatea definirii reprezentativităţii organizaţiilor profesionale, astfel încât cele care participă la negocieri să reprezinte cu adevărat interesele fermierilor. Unele probleme tehnico-juridice prezente în proiectul de lege privind vânzarea terenurilor agricole au fost semnalate de avocatul Cristian Popescu: „România are o mare problemă cu cadastrarea terenurilor. Sunt atât persoane fizice, cât şi juridice care au achiziţionat terenuri în baza unor procuri sau antecontracte de vânzare-cumpărare, iar acestea nu au fost duse la finalitate, ceea ce a dus, în prezent, la înregistrarea a sute de mii de hectare în baza lor. Proiectul de lege spune că înstrăinarea prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune.

Dacă vom aplica acel articol de lege înseamnă că toate antecontractele şi procurile care nu au fost finalizate până la momentul intrării legii în vigoare ar trebui să urmeze procedura de preemţiune pe noul proiect de lege, ceea ce ar însemna sute de mii de procese. Nu ştiu dacă s-a luat în considerare amendarea proiectului de lege în Camera Deputaţilor sau prin normele de aplicare pentru ca terenurile care au făcut deja obiectul unei convenţii să fie exceptate. A doua chestiune este aceea că în proiectul de lege la înstrăinarea terenurilor prin vânzare nu se mai face nici un fel de specificaţie la persoane fizice sau juridice. Nu ştim dacă există intenţia ca acea preemţiune să fie una generală sau să fie specificat în normele de aplicare.” Neclarităţile legii, lămurite în norme Secretarul de stat speră ca multe dintre neclarităţile din proiectul de lege să fie lămurite prin normele de aplicare.

„România poate să vină cu anumite condiţii în normele de aplicare, ca să clarifice unele lucruri, iar condiţiile pot fi acceptate de către CE cu condiţia ca ele să fie proporţionale cu obiectivele. Trebuie să justificăm foarte bine toate condiţiile incluse în normele de aplicare şi când normele vor fi adoptate sper ca România să aibă un regim care să asigure respectarea unor cerinţe ale fermierilor, ale cetăţenilor români.”

Oficialul a declarat că speră ca legea să apară până la finalul anului şi că liberalizarea pieţei funciare nu va însemna neapărat o anvalanşă de cereri de cumpărare de terenuri agricole de către cetăţenii europeni. Convingerea acestuia se bazează şi pe un raport al CE, realizat în urmă cu câţiva ani, care arătă că nu se justifică aceste restricţii. „Guvernul României, dacă vroia, putea reacţiona la acel moment.” Accesul persoanelor non-UE la terenuri - o «scăpare» în tratat Înainte de aderare la Uniunea Europeană, România a acceptat ca persoanele juridice străine să achiziţioneze terenuri agricole. Ca urmare, suprafaţa aflată în proprietatea acestora depăşeşte 800.000 de hectare.

„Legislaţia adoptată pentru persoanele juridice nu a precizat nimic referitor la cetăţenie. O scăpare făcută în tratatul de aderare, când nu am impus condiţii privind accesul persoanelor din afara Uniunii Europene la terenurile agricole, ne costă, momentan, în opinia mea, foarte mult”, a spus dl Achim Irimescu, secretar de stat în MADR.

Ana MUSTĂŢEA