Lipsa de material saditor viticol

_La data de 24 noiembrie a.c., Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” a fost gazda unui eveniment intitulat „Redresarea, menţinerea şi dezvoltarea sectorului de producere a materialului săditor viticol”, organizat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru viticultură şi vinifi caţie Valea Călugărească, cu sprijinul unor sponsori, printre care BASF, Syngenta, Bayer şi Dow Agro Science.

---

În cadrul simpozionului, au fost prezentate trei lucrări de cercetare, şi anume: „Evaluarea resursei de germoplasmă autohtonă în scopul extinderii în cultură a soiurilor valoroase”, „Problematica selecţiei clonale la viţa-de-vie” şi „Situaţia actuală a sectorului de producere a materialului săditor viticol”.
Potrivit dr. ing. Adrian Şerdinescu, director general al Institutului de la Valea Călugărească, necesarul intern de material săditor viticol este acoperit într-o proporţie de maximum 15%. „La ora actuală, pepinierele viticole private şi ale staţiunilor de cercetare nu reuşesc să asigure decât 10-15% din necesar, restul se importă din Franţa, Italia, chiar şi din Ungaria, din ţări care dispun de un sistem de producere a materialului săditor foarte bine dezvoltat”, a afirmat dl Şerdinescu. În opinia sa, acest import masiv de material viticol poate pune în pericol patrimoniul fondului genetic autohton, pentru că a început să fie aduse din alte ţări chiar şi soiuri româneşti. O dată cu globalizarea comercializării de viţe altoite, cercetătorul afirmă că există şi riscul pătrunderii anumitor boli, de exemplu a unor viroze, care nu există actualmente în plantaţiile viticole din ţară. „Nu ştiu cât de bine sunt adaptate aceste clone de viţă-de-vie de import şi ce probleme fitosanitare pot ridica acestea”, a spus dl dl Şerdinescu.

La eveniment a luat cuvântul şi dl Dan Moldovan, preşedintele Asociaţiei Profesionale a Producătorilor de Material Săditor Vitivinicol din România, care a afirmat următoarele: „Sectorul de cercetare ar trebui să aibă ca activitate principală producerea de material săditor şi nu alte activităţi economice, cum ar fi să producă vin. În privinţa dotării staţiunilor de cercetare, ştim cu toţii că aceasta este una foarte slabă. Dacă facem o comparaţie cu ce randament se produce material săditor, vedem că o staţiune are un randament de 30%, iar Jidvei unul de 78-80%. În privinţa legislaţiei producerii de material săditor, consider că este una stabilă, corespunzătoare, însă activitatea de producţie nu are un cadru stabil. Nu se mai poate face ameliorare prin selecţie totală în 20 ani. Alte state, precum Italia, Germania, au scăzut durata de selecţie, prin eliminarea unor verigi şi prin executarea concomitentă a anumitor lucrări specifice. Cred că institutul are capacitatea şi competenţa să asigure necesarul pentru realizarea activităţii de selecţie clonală. Deşi noi avem clone de Fetească albă, Fetească regală, nu mai amintesc de Muscată, Chardonnay Sauvignon, s-a ajuns în situaţia să importăm material săditor din diferite zone. Se aduce material săditor de Fetească albă din Austria. O altă problemă a sectorului este aceea că nu există o bază de înmulţire pentru pomii realizaţi şi omologaţi în România”, a declarat dl Moldovan. Alte probleme din domeniul vitivinicol au fost ridicate şi de dl Petre Mocanu, directorul Organizaţiei Naţionale Inerprofesionale Vitivinicole (ONIV) - organizaţie care a primit de curând recunoaştere oficială. „Am vorbit de cel puţin 8 ani de redevenţă, de faptul că acesta este foarte necesar pentru sectorul de cercetare, pentru că reprezintă un factor de relaţie şi de legătură cu piaţa.  Am intrat într-un domeniu de competiţie şi nu putem lăsa sectorul de cercetare viticolă izolat. Această redevenţă a fost indicată în mai multe dezbateri, însă, din păcate, nu am reuşit să facem un proiect care să ne indice în ce atitudine, legătură punem amelioratorii, cercetătorii cu piaţa”, a afirmat dl Mocanu.

Cercetătorii afirmă că pentru revigorarea sectorului viticol este necesară crearea unui sistem de producere a materialului săditor, de înmulţire a soiurilor tradiţionale româneşti, însă pentru aceasta este nevoie de sprijin financiar şi de implicarea tuturor actorilor din domeniul vitivinicol. „Trebuie să înfiinţăm plantaţii-mamă, pentru că pe viitor vom fi obligaţi să plantăm doar viţă certificată şi nu suntem pregătiţi. Avem nevoie de sprijin de la Ministerul Agriculturii pentru înfiinţarea acestor plantaţii”, a afirmat directorul general al ICDV Valea Călugărească. Totodată, în ultimii ani selecţia clonală a viţei-de-vie a fost abandonată, deoarece, pentru obţinerea unei clone valoroase, sunt necesari un număr mare de ani şi de muncă elaborioasă. În cadrul evenimentului
a fost prezentată o schemă de selecţie clonală utilizată în Franţa, care reduce această perioadă de selecţie la 13-14 ani - o metodă de selecţie ce poate fi adoptată şi de cercetătorii români.

Deşi dezbaterea organizată la ASAS pe tema sectorului viticol s-a dorit a fi una naţională, evenimentul nu a reuşit să strângă toţi factorii implicaţi din domeniu. Cu toate acestea, întâlnirea a constituit un punct de plecare, pentru ca în viitor sectorul de ameliorare, selecţie şi de producere de material săditor viticol în România să cunoască o reafirmare. Una dintre propunerile formulate la încheierea evenimentului a fost aceea ca în perioada următoare să aibă loc mai multe întâlniri, în grupuri de lucru restrânse, cu caracter tehnic, la care să participe toţi cei care operează în acest domeniu, în scopul realizării de programe şi stabilirii principalelor priorităţi ale sectorului.

Ana MUSTĂŢEA_