Locul vacii de lapte performante este la campie, nu la munte

La târgul RomAgroTec din acest an, l-am întâlnit pe dl Șerban Nicușor, administratorul societății Agroserv Măriuța SRL, din județul Ialomița. Crescător de vaci de lapte performante și agricultor pe o suprafață de 4.500 de hectare, dl Nicușor consideră că viitorul agriculturii românești îl reprezintă fermele mari, industriale, iar sprijinirea lor ar trebui să fie o prioritate a Ministerului Agriculturii. În opinia dânsului, zootehnia este sectorul cel mai defavorizat, iar măsurile de încurajare pe care le propune autoritatea, în cazul creșterii vacilor de lapte, de exemplu, nu sunt în măsură să stimuleze marile investiții.

---

V-am găsit la târgul RomAgroTec. De ce aici?
Am venit la târgul RomAgroTec deoarece este una dintre metodele de a te informa asupra noutăților apărute pe piața utilajelor și mașinilor agricole. Un alt avantaj este acela că, pe perioada expoziției, firmele lansează anumite oferte și astfel ai șansa de a cumpăra la un preț mai bun. De exemplu, am văzut un combinator fabricat de SC Mecanica Ceahlău cu un raport calitate/preț foarte bun. De asemenea, la târg te întâlnești cu oameni noi și creezi anumite legături de afaceri. Ca o părere, ediția din acest an pare să fi strâns mai puțini ofertanți și expozanți.

Vă interesează să achiziționați ceva anume?
Mă interesează să achiziționez o remorcă tehnologică pentru furajare, însă n-am găsit dimensiunile care mi-ar fi trebuit, dar am discutat cu firma ofertantă și cred ca va reuși să îmi ofere ce îmi trebuie. Remorca tehnologică o aleg în funcție de numărul animalelor care trebuie hrănite, după tipul de adăpost, dimensiunea ușilor și puterea tractorului care o acționează. Există și varianta autopropulsată, mai scumpă, dar mai eficientă, deoarece tractorul îl poți folosi la o altă treabă, iar remorca este utilizată strict pentru furajare. În orice caz, sunt multe aspecte pe care le iau în calcul când cumpăr un utilaj sau o mașină agricolă. Referitor la achiziții, aș vrea să mai cumpăr două combine, însă aștept campania de recoltare să văd ce producții voi obține și la ce prețuri voi putea să valorific produsele agricole.

Pentru că ați adus vorba de producții și prețuri, aș dori să vă întreb cum credeți că vor fi acestea în apropiata campanie de recoltare.
Noi, agricultorii, lucrăm în „ceață”. Nu prea știm la ce prețuri putem valorifica și, mai grav, nici nu putem previziona. Nu am prea multă încredere în politicile guvernamentale și nu știu la ce să mă aștept în ceea ce privește sprijinul pentru fermieri. Nu știm ce măsuri guvernamentale vor fi dacă se obțin producții mari sau mici. Lucrăm fără să știm ce va fi și aceasta din cauza lipsei unei strategii naționale pentru agricultură de care vorbește toată lumea, însă nimeni nu se apucă s-o facă și nici nu cred că altcineva, în afară de fermieri, ar trebui s-o facă.

Ce părere aveți despre programul „Rabla” pentru tractoare?
Programul „Rabla” este ceva mai mult decât nimic. În fermă am tractoare vechi și bănuiesc că toți agricultorii au, însă prea repede nu vom scăpa de ele, deoarece prima de casare care se acordă prin acest program este mică. În schimbul tractorului vechi primești circa 4.000 de euro, iar prețul unuia nou pornește de la cel puțin 15.000 de euro, variind în funcție de puterea mașinii, de marcă etc. În acest an, fermierii întâmpină foarte multe probleme financiare, subvențiile au venit cu întârziere, sprijinul pentru motorină nu știm când se va acorda, iar alte tipuri de sprijin nu se mai acordă. Pentru că posibilitățile de susținere a agriculturii sunt foarte mici, aproape inexistente, cred că nici nu trebuie să ne angajăm în prea multe investiții. Până când nu vom vedea cum vor fi recolta, prețurile, încasările, nu ne vom putea angaja în demararea unor investiții.

Sunteți un crescător important de vaci de lapte, ce părere aveți despre sprijinirea acestui sector?
După părerea mea, în acest an, cel mai defavorizat sector este cel zootehnic, iar ramura cea mai afectată este cea reprezentată de vaca de lapte performantă. Ministerul Agriculturii face eforturi pentru sprijinirea vacii de lapte la munte, însă vaca Holstein, care dă lapte de calitate superioară, se crește la câmpie. Oriunde în lume, locul vacii de lapte este la câmpie. Cred că ministrul ar trebui să-și schimbe consilierii. Nu cred că este cazul să facem experimente în România, căci vaca de lapte performantă se crește în zonele de câmpie, acolo unde există în cantități corespunzătoare porumb de siloz și fânul de lucernă, iar distribuția gunoiului de grajd se poate face pe suprafețe întinse. În zona de munte se cresc anumite rase de vaci de lapte, pentru a realiza produse tradiționale, specifice zonei. Producții însemnate de lapte se obțin în California, Israel, sudul Spaniei, Franței, Italiei. Mai mult, dacă ne uităm la cei care au venit din Belgia, Danemarca sau Italia, nici unul nu a venit să facă fermă familială în România, ci exploatații de mii de hectare, cu un număr mare de capete de animale. Trebuie să ne întrebăm ce fel de agricultură ne dorim, una bazată pe ferme familiale, cum dorește ministrul, sau o agricultură performantă, pentru a atinge acel deziderat de a nu mai importa peste 80% din produsele agroalimentare. Trebuie să ne uităm la țările din jur, la Ungaria, de exemplu, care a susținut sectorul zootehnic, iar acum are ferme de vaci de lapte cu mii de capete și consecința directă este că jumătate din procesatorii din Transilvania aduc lapte de acolo. Încet, încet, începem să nu mai aducem doar produse finite pe piața românească, ci și materii prime, ceea ce este și mai grav.

Se pare că nici în acest an România nu va putea atinge cota de lapte.
Într-adevăr, nu cred că vom atinge nici în acest an cota de lapte stabilită pentru România și sper că fermierii care vor depăși cota nu vor plăti penalități.

Ce părere aveți despre subvenția pe cap de animal?
Această subvenție se va acorda până în 2013, iar anul trecut a fost de 571 lei/cap de animal. România are posibilitatea de a ridica această subvenție de la un total de 184 de milioane de euro la 245 milioane de euro, important este să se dorească stimularea sectorului zootehnic. Mecanismul de acordare a subvențiilor este unul defectuos, pentru că nu este normal ca aceia care au avut vaci la 30 ianuarie 2008, dată de referință, să primească sprijin indiferent dacă au făcut sau nu modificări ale efectivului de animale, iar cei care înființează ferme noi să nu aibă posibilitatea de a primi subvenție. Este o aberație și cred că nu a fost explicată situația foarte clar la Bruxelles. Normal este ca subvenția să ajungă efectiv la oamenii care au animale. Se vorbește despre eficiența scăzută din agricultură, însă vinovați nu sunt fermierii, ci aceia care au hotărât cum, cât și la ce tip de activitate să se acorde subvenție. Dacă nu vom avea o strategie, o țintă pe care România s-o atingă în următorii ani, probabil că vom continua să vorbim despre bani investiți în agricultură cu efect zero.

Ce planuri de viitor aveți?
În toamnă, am adus din Germania 100 de juninci gestante și sper să fie ultimele aduse, deoarece din 2012 ferma noastră ar putea deveni furnizor de juninci gestante pentru piața românească, și nu numai. Noi ne pregătim împreună cu asociația Holstein să conducem registrul genealogic. Acest lucru se întamplă în toată lumea, nu statul conduce registrul, ci fermierii. Am aflat că din acest an nu se mai dau subvenții pentru registrul genealogic. Problema principală nu este aceea că nu vom mai primi subvenții, ci aceea că statul român a cheltuit prin contracte, pentru controlul oficial și pentru registrul genealogic, multe miliarde de lei fără nici un efect. Ne trezim acum, în 2010, că din această muncă de ameliorare, din acest efort financiar nu am obținut nici un rezultat. Țara noastră nu are în momentul de față nici un taur românesc în testare. Atunci se pune următoarea întrebare: pentru ce s-au cheltuit acei bani? Importăm material seminal și continuăm să facem acest lucru pentru că este singura modalitate de a avea genetică performantă. Noi am dori ca o parte din materialul seminal să provină de la taurii noștri, însă pentru aceasta trebuie să avem un program de ameliorare, carte de rasă bine organizată, iar controlul oficial să fie realizat de către organisme acreditate. Vrem să fim lăsați să ne facem treaba în continuare, chiar fără sprijin din partea statului, să facem controlul și reproducerea de rasă pentru că noi, fermierii, știm să facem această activitate așa cum trebuie.

Ana MUSTĂȚEA

---

revista, agricultura, vaca, lapte, romagrotec, interviu, zootehnie