Lucian Buzdugan: „Drumul pe care l-am început în IMB pentru a implementa digitalizarea este fără întoarcere”

Insula Mare a Brăilei (IMB) este cea mai mare fermă din România, exploatând o suprafață agricolă de peste 50.000 ha. Dr. ing. Lucian Buzdugan a supervizat mulți ani toate lucrările agricole din cadrul acestei exploatații și a implementat multe inovații, în premieră la acea vreme în agricultura autohtonă, ele aducându-și aportul la crearea a ceea ce numim astăzi etalon în materie de performanță.

​Invitat la târgul FarmConect, organizat în această vară de APPR, Buzdugan a vorbit despre procesul de digitalizare al exploatației.
„Am început destul de timid. Când mi-am început activitatea în Insula Mare a Brăilei am găsit lucruri total necorespunzătoare, în sensul că 21% din suprafață era ocupată de stuf, nu aveam căi de acces, lipsea forța de muncă iar personalul era slab pregătit. Primul lucru pe care mi l-am spus a fost acela că trebuie să stabilim niște obiective de viitor. Am plecat în țări avansate agricol: SUA, Israel, Germania, Argentina pentru a mă informa și, de asemenea, am discutat cu reprezentanții unor companii precum DuPont, Horsch, Claas, Valmont și multe altele despre viitorul în agricultură.
Răspunsul unanim a fost acela că după ce am atins un nivel de productivitate impus de revoluția verde a lui Norman Borlaug trebuie să trecem la faza următoare și anume agricultura de precizie. Nu putem să vorbim despre agricultură de precizie fără a vorbi despre digitalizare.
Am înțeles acest lucru și la întoarcere în țară m-am ocupat de dotarea tehnică a exploatației. Spre bucuria mea, la acea vreme am găsit o serie de mașini agricole care dispuneau de un sistem informațional capabil să autogestioneze funcțiile, să dispună de senzori, să asigure un consum redus și să asigure o monitorizare continuă dar și confortul operatorilor.
Am introdus primul sistem de autoghidare pentru toate tractoarele și combinele din Insula Mare a Brăilei. A fost un moment formidabil când oamenii au căpătat încredere și au trecut de la vechiul sistem cu marcatoare la cel care asigură cu ușurință o precizie de 2 cm.
Am introdus apoi sistemul de autocontrol a uniformității aplicării input-urilor. Acest sistem este foarte important pentru că asigură economii mari la input-uri dar și la carburant. Nu mai vorbesc de economiile mari făcute la sămânță, iar acest lucru ne-a condus către următoarea etapă și anume la administrarea variabilă a input-urilor. Dispunem de sisteme capabile, mai cu seamă pe partea de nutriție, să administreze doze variabile în funcție de nevoia zonei. Într-o zonă mai săracă în elemente nutritive se administrează mai multe îngrășăminte chimice astfel încât toate plantele să aibă același nivel de hrană. În cazul în care se administrează aceeași doză pe întreaga suprafață nu rezolvăm problema: la unele plante ajunge mai puțin decât ar trebui iar la altele prea mult. Așadar am ajuns în faza în care toate îngrășămintele chimice le administrăm în doză variabilă, bazându-ne, desigur, pe analizele agrochimice ale solului, care sunt efectuate la fiecare 2 ani.
Următoarea etapă în digitalizarea exploatației a fost introducerea programului Geoscan de evidențiere a indicelui de vegetație. Cine crede că poate să cunoască tot ce se întâmplă în fiecare solă din fermă, mai ales când cultura este înaltă, cum este în cazul porumbului, să știe că undeva băltește apa sau există un atac de boli sau dăunători, atunci se înșeală. Știi exact doar dacă primești informații satelitare despre fiecare metru pătrat de teren în parte.
Pentru noi acest program a reprezentat un pas uriaș pentru că toate deciziile în ce privește managementul activității noastre le-am luat în baza acestuia.
Totodată, vizualizând sistemul de trafic pe sol am reușit să-l eficientizăm. Fiecare mașină care intră în câmp tasează solul în proporție de 7% din suprafață. Imaginați-vă ce impact poate să aibă asupra solului traficul de transport a producției din câmp. Cu ajutorul acestui program lucrurile devin simple pentru că te poți organiza astfel încât combina să aibă buncărul plin atunci când este la marginea solei. De asemenea, poți afla și în cât timp va avea din nou buncărul plin.
Un alt aspect pe care doresc să-l menționez este faptul că monitorizam și factorii climatici. Înainte foloseam informații de la stația meteorologică de la Brăila însă în cadrul exploatației, ce are o lungime de 60 km, existau variații foarte mari. Am  dotat fiecare fermă din exploatație cu stații meteorologice asigurate de firma Vantage, iar acestea sunt incluse într-un program digital care îți oferă informații multiple.
Astăzi eu nu mai lucrez în Insula Mare a Brăilei dar spre mândria mea văd că lucrurile continuă foarte bine și consider că drumul pe care l-am pornit este fără întoarcere.”
 
Ana Ioniță