Lucrari agricole in luna aprilie

Culturile de câmp
Principalele lucrări care se execută pe parcursul lunii aprilie pentru culturile de câmp sunt reprezentate de încheierea fertilizării cerealeleor de toamnă; fertilizarea ogoarelor, erbicidarea preemergentă, pregătirea terenului și semănatul culturilor de floarea-soarelui, porumb, soia, fasole, cânepă pentru fuior și sămânță și plantarea cartofilor; erbicidarea cerealelor de toamnă și controlul semănăturilor din epoca I, sub aspectul uniformității răsăririi și al atacului
dăunătorilor (culturile agricole de ovăz, orzoaică de primăvară, mazăre, linte etc.). Din simpla enumerare a priorităților, rezultă că luna aprilie este o lună de vârf sub aspectul volumului de lucrări din cultura mare.

---

Floarea-soarelui este principala plantă cultivată pentru ulei în România. Pentru a obține o recoltă bună, cantitativ și calitativ, trebuiesc respectate câteva reguli foarte importante, dintre care amintim: floarea-soarelui nu se poate cultiva după culturi de cânepă și tutun, din cauza unei buruieni parazite comune (lupoaia); după soia, rapiță, fasole și porumb, din cauza atacului de putregai alb; după cartofi și in, din cauza atacului de putregai cenușiu; după plante mari consumatoare de apă, cum sunt: lucerna, sfecla, sorgul și Iarba de Sudan; după porumbul erbicidat cu erbicide triazinice, floarea-soarelui fiind foarte sensibilă la efectul remanent al acestora; floareasoarelui nu poate reveni pe același teren decât după minimum 4-6 ani. O altă problemă foarte importantă pentru cultura de floarea-soarelui o reprezintă faptul că pe teritoriul României, în anii cu umiditate excesivă, există pericolul ca floarea-soarelui să fie afectată de o boală cu efecte dezastruoase, care distruge baza plantei și produce uscarea acesteia (Phomopsis). Din acest considerent, în România, raportul între îngrășămintele cu azot, fosfor și potasiu trebuie să fie obligatoriu în favoarea fosforului și a potasiului (1:2:2 sau 1:3:3). Dacă nu s-au aplicat îngrășăminte cu fosfor și potasiu din toamnă, acest lucru trebuie făcut înainte de semănat. Cei care au aplicat numai gunoi de grajd pentru cultura de floarea-soarelui, obligatoriu nu vor mai aplica îngrășăminte cu azot. Semănatul este bine să se facă în decada a doua a lunii aprilie sau cât mai repede posibil, în funcție de condițiile meteorologice propice pentru efectuarea acestei lucrări tehnologice, astfel încât răsărirea să se producă într-un timp scurt, iar plantele să fie viguroase. Densitatea culturii este bine să nu depășească 4-4,5 plante la metrul pătrat, ceea ce echivalează cu o densitate de 40-45 mii plante la hectar, ceea ce permite ca lanul de floarea-soarelui să fie aerisit și plantele să formeze tulpini viguroase, care să se poată lupta cu bolile specifice, în cazul apariției acestora. În general, la ora actuală, există în Romania hibrizi de floarea-soarelui toleranți la anumite boli sau chiar imuni la o anumită categorie de boli specifice.
Dintre problemele ivite la semănatul culturii de porumb, cea mai dificilă o reprezintă numărul mare de hibrizi noi și, în consecință, procurarea și cultivarea celor mai buni hibrizi adaptați condițiilor pedoclimatice ale zonei de cultivare. Important este ca la alegerea hibrizilor de porumb să se țină seama de următoarele elemente: lungimea perioadei de vegetație, astfel ca porumbul să ajungă la coacere înainte de venirea primelor brume - să fie rezistenți la secetă (mai cu seamă pentru hibrizii cultivați în zona de câmpie); să fie rezistenți la vremea mai răcoroasă, care poate să apară în întervalul dintre semănat și răsărit, chiar și după răsărit (în special hibrizii cultivați în zonele de deal) și, desigur, să fie rezistenți la cădere și frângerere, la boli și dăunători. Din această simplă enumerare a problemelor ce apar la cultura de porumb, se deduce clar că în luarea deciziilor privind cultura de porumb este necesară consultarea specialiștilor agronomi din teritoriu.
Pentru toate situațiile însă rămân valabile câteva reguli de care cultivatorul trebuie să țină seama, și anume:
- la nici un hibrid de porumb nu se poate folosi sămânța proprie, sămânța din recolta anului anterior, oricât de frumoși ar fi știuleții obișnuiți, deoarece în al doilea an de cultivare, indiferent de efortul tehnologic, se va pierde 30-40% din recoltă, conform regulilor de genetică și ameliorare a plantelor agricole. Având în vedere că pentru un hectar cultivat cu porumb sunt necesare circa 20 de kilograme de sămânță produsă în unități specializate în producerea de sămânță sau unități de cercetare agricolă, chiar dacă prețurile sunt ridicate, investiția este motivată;
- fiecare cultivator, mic sau mare, pentru a avea stabilitate în obținerea recoltelor și, deci, pentru a preveni efectul abaterilor climatice, trebuie să cultive cel puțin 2-3 hibrizi, cu perioade de vegetație diferite;
- la cumpărarea seminței de porumb trebuie solicitată eticheta producătorului, în care să se specifice substanța cu care a fost tratată sămânța de porumb, pentru a ști de ce atacuri de dăunători este protejat porumbul, deoarece în ultimii ani s-au înmulțit foarte mult atacurile dăunătorilor specifici, în special viermii-sârmă, iar în anumite situații este posibil ca, pe lângă tratamentul de bază, să fie necesar și un tratament suplimentar împotriva acestui dăunător, care poate să distrugă procentual cultura de porumb. Și în luarea unor decizii asupra acestor probleme, în funcție de zonă, plantă premergătoare și alți factori, situațiile sunt foarte diferite, motiv pentru care este necesară consultarea inginerului agronom din comună, singurul în măsură să ajute în luarea unei decizii corecte.
Victor VĂTĂMANU