Lumini si umbre

"Viaţa poate fi înţeleasă numai privind înapoi, dar
trebuie trăită privind înainte!”

SOREN DABYE KIERKEGAARD,
filozof danez

---

Datorită străduinţei truditorilor pământului, a susţinerii financiare comunitare, inclusiv de la bugetul naţional şi a proniei cereşti care a dat precipitaţii îndestulătoare, în acest an s-au obţinut recolte deosebit de bogate. Astfel, pe cele 2,65 mil. hectare cultivate în anul agricol 2012-2013 cu grâu şi secară s-a obţinut o recoltă de peste 7,5 mil. tone. Rezultate deosebite au fost înregistrate şi la producţia de rapiţă, porumb, floarea-soarelui, orz sau orzoaică. Şi pe plan internaţional marii producători agricoli au obţinut recolte foarte bune.

Astfel, în UE s-au obţinut peste 141 mil. tone de cereale; în CSI 95 - mil. tone, iar în Ucraina aproximativ 58 mil. tone. SUA şi Canada sunt, de asemenea, jucători deosebit de importanţi pe piaţa internaţională a cerealelor, piaţă la care şi România este o prezenţă activă. Potrivit estimării FAO, producţia mondială de cereale va ajunge în anul agricol 2013-2014 la peste 2,49 mld. tone, iar preţul acestora va înregistra stabilitate după declinul din ultimii 4 ani. Din păcate, valorificarea producţiei agricole din ţara noastră este mult sub nivelul eforturilor investite şi a ratei de profit scontat.

Potrivit opiniei conducerii Ministerului Agriculturii, ţara noastră îşi poate asigura din surse interne şi consumul de legumefructe, însă lipsa de organizare a acestui sector determină anual importuri de completare semnificative. Se face referire aici la sistemul de achiziţii, sortare, depozitare şi valorificare pe piaţa legumelor şi a fructelor, care este încă deficitar. Specialiştii în domeniu atrag însă atenţia că jumătate din plantaţiile de livezi este îmbătrânită, cu randament scăzut, necesitând urgent investiţii, de preferat din surse comunitare pentru reconversie. Potrivit opiniei asociaţiilor profesionale, resurse financiare pentru sprijinul sectorului agricol pot fi constituite prin măsuri energice de diminuare a evaziunii fiscale, prin recuperarea pierderilor celor 85 mil. euro înregistrate de ADS reprezentând neîncasarea unor redevenţe şi chirii. O altă sursă deosebit de importantă ar fi atragerea în procent mai mare a fondurilor europene.

Deşi ţara noastră produce bunuri alimentare preponderent conforme, alertele din ultimul timp, cauzate de contaminarea unor contingente de lapte cu aflatoxină, a unor cantităţi de carne de pui cu salmonella sau defectuoasa etichetare a unor preparate din carne conduc, în principal, la propagarea unei stări de neîncredere în ceea ce priveşte achiziţionarea şi consumul acestor alimente. Efectele economice sunt devastatoare pentru societăţile comerciale direct implicate. În acest sens, structurile autorizate să verifice calitatea produselor alimentare trebuie să aibă autoritatea, abilitatea şi profesionalismul necesare astfel încât să aprecieze operativ şi în mod real eventualele derapaje de la standardele de calitate a acestora, pentru protecţia consumatorilor şi pentru asigurarea conformităţii produselor pentru export. Nimeni nu mai doreşte şi nu-şi mai permite reeditarea mult comentatei acţiuni de profilaxie de tip „gripa aviară”! La recentele negocieri ale Guvernului cu experţii FMI s-au stabilit reperele proiectului de buget aferent anului 2014.

Potrivit comunicatelor oficiale, anul viitor va aduce noi taxe şi impozite (inclusiv pentru construcţii speciale deţinute de persoane juridice), dar şi o majorare a salariului pentru profesorii debutanţi şi medicii rezidenţi. Majorarea în două etape a salariului minim pe economie, indexarea potrivit Legii a pensiilor, dar şi alocarea a 6% din PIB pentru investiţii sunt apreciate corespunzător de milioane de viitori beneficiari.

Potrivit experţilor, introducerea noii taxe la achiziţionarea carburanţilor, dar şi majorarea tarifelor la energie electrică, gaze etc. vor afecta negativ activităţile economice din societăţile comerciale mici şi mijlocii, dar şi puterea de cumpărare a unei mari părţi a populaţiei. Diminuarea cu 5% a CAS plătit de angajatori începând cu data de 1 iulie 2014 este în acest stadiu doar o dorinţă şi aceasta condiţionată de evoluţia economiei naţionale. Şi declaraţia ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, referitoare la rambursarea către CE a sumei de 1 miliard de euro reprezentând corecţii la decontarea nejustificată a unor cheltuieli aferente unor proiecte finanţate din fonduri comunitare în anii trecuţi va afecta, din păcate, sever bugetul naţional în 2014.

Pe fondul viitoarelor majorări a unor obligaţii fiscale, măsuri ferme de stăvilire a risipei banului public, care au fost constatate şi de Curtea de Conturi, ar fi benefice şi foarte apreciate de populaţie. Şi totuşi, comunicatul Bancii Naţionale, potrivit căruia în anul 2014 inflaţia va fi menţinută la 3% din PIB, iar preţurile la bunuri şi servicii nu vor înregistra creşteri alarmante, este reconfortant pentru populaţie şi mobilizator pentru guvernanţi. Lumini şi umbre în economia ţării, dar şi în viaţa de zi cu zi a românilor!

Simona MUNTEANU

revista, agricultura, editorial noiembrie 2013