Lupta cu efectele schimbarilor climatice

Anul trecut, cu ocazia unui eveniment organizat pe terenurile societăţii First Grain din Amzacea, judeţul Constanţa, am stat de vorbă cu directorul general al acesteia, dl Dumitru Manole. Printre temele discutate, s-au numărat lipsa sistemelor de irigaţii, schimbările climatice şi interzicerea utilizării neonicotinoidelor la tratarea seminţelor.

---

Foto: Dumitru MANOLE

„Judeţul Constanţa are o suprafaţă agricolă de 488.000 de hectare. După 24 de ani de la Revoluţie, nu s-a făcut nimic în privinţa sistemelor de irigat. Din contră, s-a distrus tot, cu bună ştiinţă, chiar şi de către cei din structurile ANIF, care au gestionat aceste suprafeţe. La ora actuală, la nivelul judeţului nu se irigă o suprafaţă mai mare de 5.000-6.000 de hectare. Un lucru de care mă bucur este acela că Ministerul Agriculturii şi celelalte ministere au înţeles şi au cedat sistemul de irigaţii în administrarea Consiliului Judeţean. Sperăm ca în acest mod să realizăm proiecte europene, în care fermierii şi toate structurile judeţene să fie implicate”, a afirmat dl Manole. Seceta este un fenomen des întâlnit în Dobrogea, care şi-a pus amprenta şi anul trecut asupra producţiilor agricole. „Lipsa precipitaţiilor în perioada maximă de consum a plantelor a cauzat pierderi de recoltă.

Nivelul producţiilor obţinute nu a satisfăcut agricultorii. Eram obişnuiţi să înregistrăm la grâu 7-8 tone/ha, iar la floarea soarelui 3,5-4 tone/ha, dar ne-am confruntat cu această gravă lipsă de apă şi arşiţă. În luna aprilie, au fost 10 zile cu 32-34 de grade Celsius, în perioada critică în dezvoltarea plantelor, şi, din cauza acestui fenomen, producţiile la nivelul judeţului Constanţa au fost mici. În nordul judeţului, la grâu s-au înregistrat producţii medii de 2-2,5 tone/ha. În zona Corbu, Săcele, N. Bălcescu, M. Kogălniceanu şi până la Hârşova producţiile maxime au fost de doar 3 tone/ha. În aceste condiţii, agricultorii nu au reuşit nici măcar să-şi acopere cheltuielile de producţie. La cultura grâului, fără o producţie de 5-6 tone/ha nu poţi să-ţi acoperi cheltuielile, pentru că acestea ajung la 3.200 lei/ha.” Directorul societăţii a declarat că, din lipsa precipitaţiilor, în această regiune înfiinţatea culturilor de rapiţă şi porumb este riscantă.

„Este ca şi cum ai juca la 6 din 49. În ultimii 3 ani, cultura de rapiţă nu a rezistat, deşi în anul 2008 în judeţul Constanţa se cultiva o suprafaţă mare, de 74.000 de hectare, iar la nivelul ţării era de 200.000 ha. Fermierii renunţă să mai cultive rapiţă în această zonă din cauza condiţiilor pedoclimatice, nu pentru că nu ar fi avatajoasă din punct de vedere economic. Porumbul nu îl cultivăm pe suprafeţe mari, tot din cauza condiţiilor pedoclimatice nefavorabile. După cerinţele acestei plante, ea se pretează în regiuni unde cantitatea medie anuală de precipitaţii este cuprinsă între 600 şi 800 ml/mp. Schimbările climatice la care astăzi suntem martori sunt o realitate de care agricultorii trebuie să ţină seama în procesul de producţie”, a precizat dl Dumitru Manole.

„Trebuie schimbată mentalitatea în privinţa perioadei de semănare a culturilor de prăşitoare. Cu ani în urmă, profesorii Gh. Bâlteanu, N. Zamfirecu ne învăţau la orele de fitotehnie că sorgul, de exemplu, se seamănă atunci când în sol sunt 10-15 grade, cu tendinţă de creştere. Atunci însă erau alte condiţii climatice şi existau sisteme de irigaţii funcţionale. Pentru a beneficia de apa din sol astfel încât seminţele să germineze, trebuie să modificăm puţin spusele înaintaşilor noştri şi să semănăm atunci când mai avem apă în stratul de 5 până la 10 cm, pentru că apoi se instalează temperaturile ridicate şi pierdem apa din sol. Deci, marea problemă este apa. S-au schimbat perioadele de semănat şi trebuie să ne orientăm spre hibrizi şi soiuri timpurii. În 2013, recoltarea păioaselor a început pe 18 iunie. Niciodată nu am început atât de devreme, iar încheierea campaniei s-a făcut pe 2-3 iulie, când în anii trecuţi abia începeam recoltarea.

Iată că schimbările climatice există şi dacă România nu este interesată de cele 9 mil. ha de teren arabil, eu zic că ar fi o mare greşeală. Trebuie să valorificăm această mare resursă pe care o avem, adică pământul. Generaţiile actuale şi viitoare trebuie să se gândească la factori de stabilitate a nivelului de producţie. Unii dintre aceşti factori sunt împăduririle şi înfiinţarea de perdele forestiere.” În structura culturilor practicate de societatea First Grain, care administrează o suprafaţă totală de 1.000 ha, predomină culturile de păioase.

În 2013, fermierii s-au confruntat şi cu preţuri mici la valorificarea producţiilor agricole. „Piaţa produselor agricole nu o facem noi. România are 9 mil. hectare de teren arabil, pe când Ucraina are o suprafaţă agricolă de 40 de milioane de hectare.

România nu poate fi un jucător important care să stabilească preţurile la produsele agricole. Am înţeles că la Calafat s-a înfiinţat o bursă, dar să vedem cum va evolua. (...) Am intrat în Uniunea Europeană, dar nu avem aceleaşi drepturi. Avem subvenţii mai mici şi nu putem fi egali cu ceilalţi fermieri la nivelul pieţei. Ei primesc 300 euro/ha, nu sunt la fel de afectaţi ca noi de preţurile mici de valoricare.”

În opinia agricultorului, una dintre provocările anului 2014 este interzicerea tratamentului cu neonicotinoide la seminţele de prăşitoare. „România nu a luat nici o atitudine în acest sens, deşi am depus încă din iarna lui 2013 un memoriu al producătorilor agricoli de cereale şi plante oleaginoase la serviciul fitosanitar din cadrul Ministerului Agriculturii şi nu am primit nici un răspuns. Noi avem anumiţi dăunători specifici şi dacă nu aplicăm tratamente la sămânţă, aceştia fac ravagii în culturile agricole. Un dăunător periculos este gărgăriţa porumbului (Tanymecus dilaticollis).

Din cauza acestei decizii europene, hectare întregi se vor reînsămânţa, fapt ce va duce la creşterea cheltuielilor de producţie. La fel cum am păţit şi cu şoarecii de câmp când au fost invazii deosebite. S-a scos substanţa activă endosulfan, care asigura protecţia culturilor împotriva şoarecilor de câmp, şi nu s-a înlocuit cu nici o altă substanţă”, a afirmat dl Dumitru Manole, administratul societăţii First Grain SRL.

Ana MUSTĂŢEA

---