Marius Dunca: «44,8% din contravenţii au fost în sectorul produselor alimentare»

FOTO: Marius Dunca, preşedinte Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC)

În 2014, comisarii au descoperit telemea de capră şi mozzarella din uleiuri vegetale. Conform spuselor preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Marius Dunca, raportul de activitate pe anul 2013 a instituţiei pe care o conducere relevă că, din ponderea proceselor-verbale de constatare a contravenţiei aplicate pe domenii, produsele alimentare se situează pe un ruşinos loc I, cu 44,8 la sută din total.

Dacă pentru 2013, raportul ANPC este complet, pentru anul trecut documentul este încă în lucru, mărturisea Dunca în intervul acordat Revistei „AGRIMEDIA“. Chiar şi aşa, sectorul lapte a reprezentat o zonă de interes pentru comisarii ANPC, astfel că 1.042 operatori economici au fost controlaţi în 2014, constatându-se abateri la 750 dintre aceştia. „Dintre măsurile dispuse de noi amintesc oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 472 kg produse, în valoare de 6.300 de lei care erau improprii consumului uman. De asemenea, a fost luată măsura opririi temporare de la comercializare a aproximativ 14,4 tone lapte de consum şi produse lactate, în valoare de 206.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, a fost decisă aplicarea a 815 sancţiuni contravenţionale, constând în 505 amenzi contravenţionale, însumând 1.387.750 de lei, şi 310 avertismente pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor“, a spus Marius Dunca. Din informaţiile puse la dispoziţia noastră de preşedintele ANPC, unii comercianţi au scos la tarabă în 2014 „Telemea de capră“ obţinută din lapte de vacă şi uleiuri vegetale, respectiv „Mozzarella“, în fapt o asociere nefericită între produsul renumit şi un amalgam de uleiuri vegetale, fapte pentru care au fost amendaţi. Mai multe despre controalele ANPC din sectorul laptelui în cele ce urmează.

Care este situaţia contravenţiilor aplicate de ANPC în anul 2013? Ştim că raportul pe anul trecut încă nu este definitivat.

Marius Dunca: Ponderea proceselor-verbale de constatare a contravenţiei aplicate pe domenii este următoarea: 44,8% la produse alimentare, 30,6% la produse nealimentare, 12% la servicii nealimentare, 10% la servicii alimentare, 1,3% la servicii financiare, 0,4% la produse financiare, 0,9% - alte segmente. În cursul anului 2013, prin acţiunile tematice naţionale, au fost controlaţi circa 21.229 de operatori economici, din care au fost sancţionaţi peste 7.534 de operatori economici, valoarea amenzilor fiind de 23.767.500 de lei, iar valoarea produselor neconforme pentru care a fost dispusă măsura de oprire de la comercializare este de 5,5 mil. lei. Din acest total, 5,1 milioane de lei reprezintă valoarea produselor oprite temporar de la comercializare, iar 0,4 mil. lei reprezintă valoarea produselor oprite definitiv de la comercializare.

Dacă s-ar face un grafic privind vârful perioadei de control şi cel contravenţional, aveţi o mai mare activitate vara sau iarna?

Acţiunile de control sunt întreprinse de noi în urma tematicilor proprii şi a sesizărilor, respectiv reclamaţiilor venite din partea consumatorilor. Pe produsele alimentare, vă daţi seama că vara, temperaturile fiind ridicate, supraveghem mult mai atent produsele alimentare şi mai ales indicaţiile pe care producătorii le dau şi le înscriu pe etichete: modul de depozitare, termenul de valabilitate etc. Dacă nu sunt depozitate corespunzător indicaţiilor date de producător, sunt şanse ca produsele să nu mai fie conforme şi atunci, cu siguranţă, din tot anul, vara ar fi segmentul în care noi acţionăm şi sancţionăm mai mult.

Citesc sau nu românii etichetele de pe produse? Care este gradul de informare al consumatorilor în ceea ce priveşte drepturile lor?

Vă pot spune, plăcut surprins fiind, că românii sunt mai informaţi, se documentează înainte de a lua un produs, vor o calitate mai bună şi observ că şi producătorii au înţeles acest lucru şi vin în sprijinul consumatorilor. Să nu uităm - şi asta le spun tuturor producătorilor - eticheta produsului este interfaţa dintre fabricant şi consumator şi majorează sau, dimpotrivă, diminuează crediblitatea sa. În funcţie de ceea ce este înscris pe etichetă şi, dacă s-a înscris ceva pe etichetă şi au fost aduse elemente suplimentare care se regăsesc şi în produs, atunci creşte credibilitatea.

Pentru 2014, care a fost nivelul controalelor şi amenzilor aplicate de ANPC în sectorul lactate?

Potrivit raportului elaborat ca urmare a controlului desfăşurat de comisarii ANPC, în anul 2014 au fost controlati 1.042 de operatori economici, constatându-se abateri la 750 dintre aceştia. Concret, a fost verificată o cantitate de 163 de tone de lapte de consum şi produse lactate, din care aproximativ 27 de tone de produse nu se încadrau în prevederile legale în vigoare. Totodată, au fost prelevate 87 de eşantioane de lapte şi produse lactate, din care, în urma analizelor de laborator efectuate de Laboratorul Larex şi IBA Bucureşti, a rezultat că 26% nu se încadrau în parametrii fizico-chimici impuşi sau declaraţi de producători. Dintre măsurile dispuse de noi amintesc oprirea definitivă şi scoaterea din circuitul consumului uman a circa 472 kg produse, în valoare de 6.300 de lei, care erau improprii consumului uman. De asemenea, a fost luată măsura opririi temporare de la comercializare a aproximativ 14,4 tone lapte de consum şi produse lactate, în valoare de 206.000 de lei, până la remedierea neconformităţilor constatate. Nu în ultimul rând, a fost decisă aplicarea a 815 sancţiuni contravenţionale, constând în 505 amenzi contravenţionale, însumând 1.387.750 de lei, şi 310 avertismente pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Care au fost principalele abateri descoperite?

În primul rând, putem vorbi de neîncadrarea în parametrii fizico-chimici, astfel că 26% din eşantioanele prelevate de produse lactate existente la comercializare prezentau parametri fizico-chimici neconformi, respectiv cu conţinuturi de grăsime lactată, umiditate sau sare diferite faţă de cele impuse prin acte normative sau declarate de producători prin etichetare.

De asemenea, vorbim de neîncadrarea în conţinutul de apă prevăzut prin acte normative sau declarat de producători cu afectarea interesului economic al consumatorilor, respectiv neîncadrarea în conţinutul de grăsime impus sau declarat de producători. Aici avem şi un exemplu concret: cazul unor eşantioane prelevate dintr-un lot de „Telemea de capră“, despre care, în urma analizelor de laborator, s-a concluzionat că produsul nu corespunde Reg. CE nr. 1234/2007, în care denumirea de brânză este rezervată numai produselor derivate exclusiv din lapte, astfel produsul analizat fiind un produs pe bază de grăsimi vegetale (nu conţinea grăsimi din lapte), fapt confirmat prin Raportul de Expertizare seria B nr. 001682/13.05.2014, emis de LAREX Bucureşti. Acelaşi raport de expertizare a confirmat faptul că produsul denumit „Telemea de capră“ prezenta gust şi miros străin de natura produsului, respectiv gust de grăsime vegetală. Alte abateri descoperite au fost neîncadrarea în conţinutul de sare impus sau declarat pe ambalaj de producător, neîncadrarea în conţinutul de substanţă uscată, neîncadrarea în conţinutul de proteine, respectiv neîncadrarea în cantitatea netă declarată. Totodată, în 62% din judeţe se comercializau lapte de consum şi produse lactate în afara datei durabilităţii minimale, respectiv a datei limită de consum stabilite de producători, iar 12,6 la sută din cantitatea controlată nu oferea consumatorilor informaţiile obligatorii, unele care să permită alegerea sortimentului dorit.

Un alt aspect sesizat a fost utilizarea de denumiri sub care se vând produsele, eronate, incomplete sau alese astfel încât să inducă în eroare consumatorul asupra naturii reale a produsului. Conform, raportului de încercare nr. 2188 din 26.06.2014 eliberat de IBA Bucureşti, produsul „Telemea de capră“ nu corespundea denumirii şi compoziţiei declarate, constatându-se prezenţa laptelui de vacă în conţinut. Un alt produs aflat sub cercetări - „Mozzarella“ - avea înscris sub denumirea produsului termenul de „brânză tip“, cu dimensiunea caracterelor mult mai mici faţă de ale produsului, contrar prevederilor HG nr. 106/2002, care nu permite utilizarea sintagmelor „tip“, „gen“ etc. Nu în ultimul rând, alte probleme constatate au fost şi cele de expunere a înlocuitorilor de produse lactate (unele chiar cu denumiri asemănătoare cu cele ale produselor lactate consacrate), alături de produse lactate, în aceleaşi spaţiu frigorific, fără o informare corespunzătoare a consumatorilor, ceea ce induce în eroare consumatorii. 26% din operatorii economici controlaţi prezentau abateri de la prevederile legale referitoare la afişarea preţurilor. Nerespectarea condiţiilor de depozitare şi de comercializare a produselor - comercializarea produselor la alte temperaturi decât cele impuse de producători a reprezentat o altă abatere, alături de practicile incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii la derularea vânzărilor cu preţ redus (oferte promoţionale).

Vrem să susţinem consumul de produse româneşti, dar cum ştim care sunt autohtone şi care sunt importate? De multe ori suntem induşi în eroare de etichete...

Noul Regulament 1169 prevede acest lucru, dar dacă discutăm cu producătorii interni, ei spun că nu vor să scrie pe produsele lor „Fabricat în România“, ci „Fabricat în Comunitatea Europeană“. Eu întotdeauna încurajez şi observ o cerinţă din partea consumatorilor pentru produsele româneşti. Şi pentru că asta se cere, observ că, în ultimul timp, directorii de achiziţie ai supermarketurilor caută produse româneşti. Începem să avem încredere în ele.

În cadrul conglomeratului de control, unde se află în prezent ANPC vizavi de sectorul panificaţie?

În ceea ce priveşte domeniul pâinii şi al produselor de panificaţie, în baza protocolului de colaborare pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale în domeniul depozitării şi comercializării produselor cerealiere şi a produselor de panificaţie încheiat între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Sănătăţii, ANSVSA, Ministerul Administraţiei şi Internelor, ANAF, Consiliul Concurenţei, ANPC, respectiv organizaţiile profesionale ROMALIMENTA, ROMPAN şi ANAMOB, în cursul anului 2014 ANPC a desfăşurat cu caracter permanent controale la peste 9.500 de operatori economici şi care au vizat etichetarea, încadrarea în data durabilităţii minimale şi afişarea de preţuri, constatându-se abateri la peste 6.000 dintre aceştia. Pentru abaterile constatate s-au aplicat amenzi contravenţionale în valoare de 8.494.850 de lei.

Aţi vorbit de calitate, de etichetare, de trasabilitate. Ce facem cu cei din Piaţa Obor, spre exemplu? N-au case de marcat şi nici specificaţii privind produsele comercializate.

Aici ar trebui Finanţele să-şi facă datoria. Mai există aşa ceva? Nu au case de marcat?

Asta este realitatea!

Cereţi bon. Nu mai cumpăraţi. Doar în baza bonului fiscal se poate face o sesizare, dacă se va face una spre exemplu la ANPC. Oricum, putem merge într-un control tematic şi atunci vedem de unde au adus produsele aceşti comercianţi sau dacă sunt producători sau nu.

Atribuţiunile ANPC în ceea ce priveşte automatele de lapte.

Funcţionarea şi aprovizionarea automatelor de lapte sunt reglementate prin Ordinul nr. 55/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile sanitar-veterinare în care se poate efectua vânzarea directă a laptelui crud prin intermediul automatelor, act normativ aplicat de reprezentanţii ANSVSA. Cât priveşte automatele de lapte, atribuţiunile de control ale ANPC sunt în ceea ce priveşte orarul, cum anume funcţionează aparatul. De calitatea produsului şi de ceea ce se pune acolo se ocupă ANSVSA. Nu ne putem călca pe picioare unul pe celălalt. În ceea ce priveşte atribuţiunile de control ale ANPC asupra automatelor de lapte, aceste aparate trebuie să aibă afişat la vedere obligatoriu telefonul consumatorului - 021/9551. Apoi, noi controlăm dacă sunt afişate toate informaţiile necesare de care un consumator are nevoie - cum poate fi folosit aparatul de către un cumpărător (cel fără operator), operatorul economic fiind obligat să afişeze inclusiv numele firmei, un telefon de contact, lucrurile esenţiale.

Ionel VĂDUVA