MARSAT SA Roman – Un etalon al maturității antreprenoriale

Bogdan Constantin, PR & Communication Specialist Titan Machinery
​Ambiţia susţinută cu care porneşti în carieră, munca şi pasiunea cu care i te dedici agriculturii, te pot ajuta să devii tot mai puternic şi mai mare. Dacă din primul moment parcurgi în acest fel, neîncetat, o viaţă întreagă, ajungi să deprinzi cea mai nobilă formă a înţelepciunii antreprenoriale, având posibilitatea de a depăşii, chiar şi prin profit, perioadele dificile ale pieţei industriei agricole.

​MARSAT SA Roman este unul liderii pieţei agricole din Moldova, cu unele dintre cele mai mari şi mai performante silozuri din această zonă şi are că obiect principal de activitate Depozitarea şi Producţia Agricolă în sectorul vegetal. Administratorul acestei ferme este inginerul Vasile Balcan, un agronom veritabil, ajuns astăzi la onorabila vârstă de 67 de ani. Domnia sa conduce astăzi, cu mână de fier şi cu blândeţea firii deopotrivă, această întreprindere agricolă. Societatea a avut încă din anul 2015 o cifră de afaceri de peste 21 milioane euro. În prezent, MARSAT are în derulare contracte şi colaborări, în domeniul agricol, cu peste 100 de mici agricultori şi cu peste 50 de societăţi comerciale de profil.
 
Vasile Balcan face agricultură din 1981, începând această carieră profesională imediat după absolvirea Facultăţii de Agronomie. În prima parte a îndelungatei sale profesii s-a ocupat numai de mecanizare, dar din 1995 a trecut la lucrarea terenurilor şi înfiinţarea culturilor vegetale mari. De atunci face numai acest lucru, iar în toată această perioadă de aproape jumătate de secol a activat numai în domeniul agricol. Domnia sa ne-a spus că: „Agricultura, aşa cum am susţinut dintotdeauna, reprezintă motorul care pune în funcţiune întreaga economie a regiunii şi a ţării. Faptul că societatea MARSAT este cotată ca fiind una din firmele de prim rang din agricultura judeţului Neamţ, este benefic atât pentru producători, cât şi pentru comercianţi.” De exemplu, pentru activitatea desfăşurată pe parcursul anilor trecuţi în domeniul agricol, societatea a ocupat locul I în judeţul Neamţ la categoria întreprinderi mijlocii şi locul II pe ţară la categoria Agricultură, Silvicultură şi Pescuit, întreprinderi mijlocii, activitate auxiliară agriculturii şi activităţi post-recoltare. De asemenea, societatea a primit şi o diplomă de excelenţă în afaceri pentru ocuparea locului I timp de 7 ani consecutiv la aceeaşi categorie. „Societatea AGROMEC Roman SA se ocupă cu lucrări şi producţie vegetală, iar societatea MARSAT cu comercializarea produselor”, ne-a spus Vasile Balcan.

​Sunteţi un fermier cu foarte mare experienţă în această zonă. Practic aţi tranzitat toate sistemele politice şi agricole timp de 5 decenii. Cum a evoluat agricultura aici în zonă şi în special cum a evoluat pentru dumneavoastră?
Ca profesie sunt la bază inginermecanic agricol, practic lucrez în domeniu din 1981 şi am trecut de la lucrări de mentenanţă şi exploatare de utilaje la exploatare agricolă, respectiv la lucrări în câmp efectiv şi la producţii vegetale. Este clar că în decursul acestor ani am parcurs cam tot ceea ce a însemnat evoluţia mecanizării în agricultură. Începând de la combinele tractate şi până la combinele de ultimă generaţie de la această dată, aşa că progresul în domeniu l-am simţit pe toată această perioadă.
 
«Pe timpuri aveam 270 de tractoare şi 67 de combine. Acum avem 10 tractoare şi 4 combine»
Ce suprafaţă lucraţi şi cât de mare este flota cu care exploataţi această suprafaţă?
La această dată lucrăm cca. 2600 de hectare pe raza a 2 judeţe. Avem 4 ferme dispuse în aşa fel încât condiţiile climaterice să nu ne fie total nefavorabile în anumite perioade. Avem suprafeţe şi în zona colineară şi de munte, în zona localităţilor Roman şi Bucecea din judeţul Neamţ.
 
Care au fost utilajele cu care aţi început să faceţi agricultură la un nivel ridicat şi cum a evoluat această flotă până în prezent?
Dacă ar fi să fac o comparaţie la nivelul anului 1990, la acel moment aveam un parc enorm de tractoare, fiind şi Directorul fostului SMA Bâra (n.r. Staţiunea pentru Mecanizarea Agriculturii Bâra), pe care l-am privatizat ulterior şi a devenind societatea MARSAT SA de astăzi. Pe timpuri aveam vreo 270 de tractoare în parc cu puteri cuprinse între 45 şi 110 CP. Totodată, aveam 67 de combine Gloria. Practic, în decursul anilor a mai scăzut şi suprafaţa lucrată, faţă de momentul anului 1990, dar şi randamentele maşinilor şi utilajelor au crescut foarte mult. Astăzi, de exemplu, lucrăm 2600 de hectare cu 4 combine, din care 2 de ultimă generaţie: Case IH Axial-Flow 7250 şi 9250 (n.r. AFS Harvest Command). În ce priveşte tractoarele, avem un parc de 12 unităţi, dar nu lucrăm cu toate la capacitate maximă. Dacă în urmă cu nu mai târziu de 10 ani lucram cu o gamă de putere medie de 200 CP, acum creşterea puterii medii a ajuns la 400 CP. Bineînţeles că gama de cultivatoare, semănători şi alte utilaje am adaptat-o la puterea tractoarelor.
 
De ce aţi ales Case IH si nu altă marcă?
În decursul anilor am avut cam toate mărcile de utilaje. Am trecut la Case IH datorită performanţei oferite de aceste utilaje, în special datorită raportului bun între calitate şi consum. Consumul de carburant este foarte important în relaţia economică de la această dată.

​«la cheltuielile pe care le-am avut, trebuia să am producţii de cel puţin 7500 kg/ha. Am făcut 5700 kg/ha»
Cum descrieţi relaţia cu Titan Machinery, cu reprezentanţii zonali şi cu cei de service?
În general relaţia este bună şi foarte bună. Au fost şi momente puţin mai grele pe care le-am depăşit cu bine împreună. Solicitări au fost dar s-au rezolvat. Relaţia cu Cristi (n.r Cristian Dabija, Manager Regional de Vânzări Titan Machinery) este foarte bună, bazată pe încredere, comunicare şi suport reciproc.
 
Cum a fost acest an pentru dumneavoastră în raport cu condiţiile meteorologice şi cu situaţia geopolitică?
2023 este un an total atipic. Nu am avut un an ca acesta în niciunul dintre cei pe care i-am parcurs. Şi asta din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere climateric, este clar că am avut secetă aproape în fiecare an. În schimb, anul acesta au venit mari poveri pe spatele producătorilor agricoli, în sensul în care s-au produs cereale oleaginoase cu cheltuieli foarte mari la hectar. Asta din cauza preţurilor foarte mari care au fost pe piaţă la tot ceea ce a însemnat inputuri, carburant, energie electrică, gaz, toate au contribuit la coşul de cheltuieli. Practic, când e să tragi acum linie, chiar dacă ne dă 1-1,1 lei/kg de grâu, noi îl vindem cu 0,85 lei/kg. Şi bineînţeles că nici producţiile nu ne-au ajutat prea mult anul acesta. Am avut în primăvară două luni de secetă, dar exact când trebuia apă. De exemplu, la cereale nu am avut apă şi ne-a diminuat foarte mult producţia. Normal că la cheltuielile pe care le-am avut, eu trebuia să am producţii de cel puţin 7500 kg/ha. Am făcut 5700 kg/ha. Ca atare, deja e diferenţă din producţie nerealizată. Dacă înmulţesc cu 850 este pierdere. Ori acest lucru se întâmplă în condiţiile în care noi avem nişte facilităţi în aprovizionare şi alte avantaje. Adică nu-s aceleaşi cheltuieli ca la orice producător, care mai are şi creditare şi alte greutăţi.
 
«vrem să trecem cât mai mult pe digitalizare, pe utilaje care să fie echipate cu GPS şi dacă se poate chiar şi autonome»
Cum aveţi repartizate culturile pe întreaga suprafaţă?
Pentru a realiza asolamentele, avem o gamă completa de culturi, respectiv cele de toamnă: rapiţă, grâu, orz şi de primăvară: floarea soarelui, porumb, sfeclă (pe care nu ştiu dacă o mai continuăm). Sunt culturi care ne ajută cu siguranţă, în primul rând la realizarea asolamentelor şi a tehnologiilor pentru fiecare cultură în parte.
 
Produceţi şi sâmânţă?
Pentru cereale facem propria producţie de sămânţă, achiziţionând bază şi cultivând C1 şi cultură permanentă. Probabil în perioada următoare vom trece la o renunţare totală la arătură. Deocamdată, pentru culturile de primăvară efectuăm arătură cu întoarcerea brazdei, pentru culturile de toamnă pregătim din cultivator.
 
Ce obiective de dezvoltare aveţi pentru această afacere?
Suprafaţa sigur nu va mai fi mărită. Noi avem 700 de hectare în proprietate şi restul suprafeţei este în arendă. Am lucrat la un moment dat cca. 3500 de hectare. A mai fost şi zona localităţii Sascut (n.r. la sud de Bacău) la care am renunţat fiind mai îndepărtată în executarea lucrărilor. Ca şi tendinţă este clar că în perioada următoare, având în vedere şi lipsa de personal calificat, vrem să trecem cât mai mult pe digitizare, pe utilaje care sa fie echipate cu GPS şi dacă se poate chiar şi autonome, în vederea executării lucrărilor.

În acest sens urmăriţi şi efectuarea lucrărilor prin aplicarea ratei variabile şi la seminţe şi fertilizant?
Bineînţeles. În primul rând să rezolvăm problema fertilizării şi a erbicidării care sunt foarte importante, apoi trebuie să urmărim cât mai repede să ne echipăm cu utilaje de ultimă generaţie.
 
«Vom face irigare la primele 150 de hectare mai mult ca sigur»
Sunteţi o persoană deschisă inovaţiilor şi tehnologiei avansate din agricultură. Urmăriţi să vă dezvoltaţi şi pe segmentul de irigaţii?
Noi am demarat deja un proiect, irigare cu alimentare din Siret – staţie proprie. Au fost demarate două proiecte şi ne-am oprit cu cel din stânga, de lângă râul Moldova şi bine am făcut. Acolo am pierdut 50 de hectare din cauza construcţiei noii autostrăzi (n.r Autostrada Moldovei A7). Practic, ne-a anulat în diagonală toate terenurile. Acum o să ne fie foarte greu la lucrări, să vedem pe unde o să ne ducă drumurile. Am vrut autostrăzi dar uite că de data asta o să fim cei mai afectaţi.
 
Cât de dificil este să definitivaţi proiectele de irigare?
Scriptologia este foarte foarte-foarte grea. Noi încă din februarie anul trecut am demarat proiectul, am căutat obţinerea aprobărilor şi a tuturor avizelor şi nici la această dată nu sunt în totalitate obţinute. Chiar azi dimineaţă am semnat ultima adresă la Consiliul Judeţean Neamţ. Vom face primele 150 de hectare mai mult ca sigur, în perioada următoare.
 
Cât de dificilă este piaţa agricolă în contextul geopolitic din prezent?
Având în vedere situaţia generată de războiul din Ucraina, prevăd că o să fie tot mai greu. Foarte multe societăţi agricole vor fi afectate, în special cele mai mici. S-au aventurat anul trecut, pentru că au avut cheltuieli mici şi valorificare, nu şi-au făcut rezerve şi acum le este aproape imposibil. Suntem de acord cu ajutorul acordat Ucrainei, dar până la un punct. Anul trecut, firma noastră a fost printre primele care a trimis ajutoare în Ucraina, aşa cum a făcut toată ţara, fiecare contribuind cu ce s-a putut. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ni se respecte şi nouă drepturile la nivel de Comunitate Europeană, unde nouă ni se impun reguli drastice.