Maşina de drenaj care rezolvă problema băltirilor

Cu problema băltirilor se confruntă mulţi fermieri, iar soluţiile pe care le au la îndemână sunt în mare parte limitate şi nu au întotdeauna rezultatul scontat. Aceştia pot opta pentru anumite culturi care au efect asupra structurii solului şi nu sunt sensibile la excesul de apă, pot efectua anumite lucrări ale solului, cum este cea cu freza, sau pot realiza şanţuri de scurgere.

Fermierul Arnaud Perrein, administratorul societăţii Sopema, judeţul Ialomiţa, a considerat potrivită soluţia achiziţiei unei maşini de drenaj.

Agricultorii au putut vedea în premieră modul de funcţionare a acestei maşini pe data de 20 octombrie a.c. la ferma dlui Perrein, în localitatea Mihail Kogălniceanu. Din cele 3.900 ha exploatate de societatea Sopema, 1.800 de hectare sunt afectate de băltiri. Pierderile de producţie înregistrate l-au determinat pe fermier să investească în maşina de drenaj Inter-Drain, care a costat 425.000 de euro, la care se adaugă alţi 25.000 de euro pentru sistemul de ghidare cu laser şi ATV-ul dotat cu GPS – instrumente necesare pentru efectuarea hărţilor topografice şi de drenaj folosite la executarea cu precizie a lucrării.

Potrivit administratorului fermei, costul estimat pe unitatea de suprafaţă se ridică la 1.000 de euro, iar amortizarea investiţiei se va face într-o perioadă de  3-6 ani. „Înainte de a face această investiţie m-am documentat foarte mult, căutând maşini de drenaj chiar şi la mâna a doua, dar riscam să fie uzate şi să nu mai găsim piese de schimb pentru ele. Este o piaţă de nişă, existând puţine firme producătoare. La nivel mondial se produc anual 80-90 de astfel de maşini. Piesele  maşinii de drenaj Inter-Drain pe care am achiziţionat-o se regăsesc şi la utilajele folosite în construcţii, aşa că nu vom avea probleme din acest punct de vedere. Avem maşina de câteva săptămâni şi am instalat ţevi de drenaj pe circa 78 ha. Lucrăm mai încet pentru că totul este nou şi nu vrem să greşim; avem o productivitate de până la 10 ha/zi. ţevile, care au un diametru de 65 mm, sunt fabricate în Polonia şi au un cost de 420 euro/ha. Muncim foarte mult să salvăm culturile, facem tot ce putem sub aspect agronomic şi este dureros să vedem culturi cum este porumbul, cu un potenţial de producţie mare, de 12-14 tone/ha, de pe urma cărora obţinem doar 2 t/ha. Am făcut lucrări cu freza şi drenaj de suprafaţă pentru a rezolva problema băltirilor, dar ne stricăm toate utilajele. Estimez că ne vom scoate banii pe investiţia făcută în 3 ani. Şi chiar dacă s-ar amortiza în 6 ani, tot este rentabilă. În plus de asta, o să am şi satisfacţia agronomică, ce nu se poate măsura material“, a susţinut dl Perrein. Excesul de umiditate pe terenurile agricole cauzează probleme asupra structurii solului, dezvoltării plantelor şi îmburuienare. Fermierul a conştientizat cu adevărat gravitatea situaţiei atunci când a survolat ferma cu elicopterul. Următorul pas a constat în folosirea unei drone, apoi a utilizat tehnologia GPS pentru a avea o hartă privind impactul băltirilor. A încercat mai multe soluţii pentru limitarea fenomenului: diversificarea asolamentului, optând pentru culturi precum sorg şi floarea-soarelui care au efect asupra structurii solului; drenajul de suprafaţă, însemnând şanţuri de scurgere, care însă nu a avut un impact semnificativ; investiţia într-o freză pentru a combate excesul de apă. o altă soluţie, dar la care nu a apelat, presupunea nivelarea de suprafaţă. „Tehnologia de nivelare de suprafaţă se foloseşte foarte mult în SUA şi Canada. Nivelezi pământul, astfel încât să aibă pante line pentru ca apa să nu mai curgă rapid şi să aibă timp suficient ca să pătrundă în sol, iar excesul de apă să fie colectat într-un canal. Această metodă ne rezolvă parţial problema, pentru că noi avem dificultăţi şi cu excesul de apă care vine de sus, dar şi de jos. Ne-a fost teamă şi de faptul că scoatem un strat superficial de 10-15 cm pentru a nivela terenul, iar refacerea acestui strat poate dura ani. În plus, lucrarea presupune un cost foarte mare, o scarificare adâncă folosind un tractor de 450 CP şi multă muncă“, a spus dl Perrein. În urma consultărilor şi studierii problemei, s-a optat pentru efectuarea drenajului subteran şi s-a realizat investiţia în maşina de drenaj Inter-Drain. Aceasta este un echipament tip scarificator, ce poate fi ghidat prin GPS sau laser. Montarea tubulaturii care colectează apa şi o varsă în canale se face după măsurători topografice. Precizia este cuvântul de ordine, abaterea maximă admisă fiind de doar 1-2 milimetri. La fiecare 10 m se amplasează o ţeavă de drenaj, iar adâncimea minimă de instalare a ţevilor este de 80 cm.

Ana IONIȚĂ