Măsuri relevante din PNRR pentru agricultură

1/4/2021

Sunt multe aşteptări cu privire la modul în care Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR), coordonat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), va contribui la demararea unor investiţii de anvergură în domeniul protecţiei mediului, cu implicaţii în sectorul agricol românesc.

PNRR are o alocare totală de 30,4 miliarde euro, se bazează pe şase piloni, iar fiecare domeniu de intervenţie va avea atât reforme, cât şi investiţii, precum şi jaloanele şi ţintele care trebuie realizate. Implementarea planului trebuie să se realizeze în 5 ani, până în data de 31 august 2026.

Potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, se aşteaptă ca aceste fonduri să aibă un efect de levier de până la cinci ori suma finanţată prin PNRR, multiplicând banii disponibili în economia reală. Tranziţia verde, inclusiv biodiversitate şi tranziţia digitală sunt măsurile relevante ale PNRR.
Primul pilon al planului este denumit „Tranziţia verde“ şi cuprinde şase linii de acţiune. De interes pentru agricultură este componenta I.1 care se referă la gestionarea apei. Aici se doreşte modernizarea sistemelor de irigaţii, dezmlăştiniri şi antigrindină prin lucrări de combatere a eroziunii solurilor, riscului de alunecări şi degradarea terenurilor.

Potrivit datelor prezentate în plan, România, ca urmare a schimbărilor climatice, se confruntă cu suprafeţe însemnate de zone inundabile (13% din suprafaţa ţării) - aspect determinat inclusiv de exploatarea excesivă a pădurilor. Degradarea solurilor şi reducerea resurselor naturale sunt consecinţe ale alternanţei fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, grindină, ploi abundente şi inundaţii, chiar tornade, urmate de lungi perioade de secetă hidrologică şi pedologică). În acest context, sistemele de irigaţii pot contribui la procesul de adaptare la schimbările climatice.

În mai multe rânduri, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a înaintat suma de 4 miliarde euro care se va folosi pentru infrastructura de gestionare a apei din PNRR. Pentru gestionarea proiectului, Ministerul Agriculturii va lucra împreună cu cel al Mediului. Un alt proiect comun, cu o alocare de 1-1,5 miliarde euro, va fi pentru prevenirea deşertificării şi eroziunii solului. Conform studiului, degradarea terenurilor afectează în România 6,367 milioane de hectare cu folosinţă agricolă, respectiv 43% din suprafaţa agricolă a ţării.

O altă preocupare evidenţiată în PNRR este cea cu privire la controlul poluării mediului din sursă agricolă. Conform ultimului raport de ţară, cel de-al doilea sector care cauzează poluare atmosferică este cel agricol (17% din totalul emisiilor GES), după sectorul energetic. Astfel, pentru atingerea acestui obiectiv se are în vedere dezvoltarea unei scheme de finanţare pentru construire de platforme la nivel de ferme mici şi medii, pentru colectarea, managementul şi valorificarea gunoiului de grajd.

Cea de-a doua linie a pilonului „Tranziţia verde“ se referă la împăduriri şi limitarea tăierilor ilegale, înfiinţarea de perdele forestiere şi agrosilvice, precum şi la creşterea biodiversităţii.

Pentru aceasta se are în vedere înfiinţarea de pepiniere publice şi private de puieţi; împădurirea terenurilor pretabile şi înfiinţarea de perdele forestiere (zone cu interes ecologic); realizarea lucrărilor de împăduriri/completări/refaceri ale plantaţiilor calamitate pe terenurile agricole şi forestiere. „Există o problemă paradoxală: suntem la concurenţă cu subvenţiile. Cei care doresc să înfiinţeze perdele forestiere sau să împădurească pierd subvenţia - ceea ce este stupid în opinia mea. Avem oficial jumătate de milion de hectare degradate care sunt în fondul agricol şi primesc subvenţii. Înţelegerea aflată pe masă cu Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii este să scoatem aceste terenuri din circuitul agricol, ele fiind degradate, mai ales în sudul ţării, în Bărăgan, dar să se poată încasa subvenţia şi să poată fi împădurite. Oricum, în noua Politică Agricolă Comună, a cărei implementare începe din 2023, sunt prevăzute anumite ecoscheme, iar plantarea va fi una dintre ele“, a afirmat la un post tv ministrul Cristian Ghinea. Totodată, în cadrul acestui pilon se prevăd realizarea şi întreţinerea de canale ecologice, înfăptuirea unor reconstrucţii ecologice ale habitatelor, inclusiv a pajiştilor în ariile naturale protejate în contextul schimbărilor climatice. În domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării, PNRR prevede o serie de reforme, reorganizarea şi reformarea metodologiei de evaluare a calităţii cercetării în INCD-uri, precum şi activarea unui program de finanţare de excelenţă pentru universităţi pe baza unui sistem de subvenţii competitive. Interesant este şi faptul că se doreşte crearea unui sistem de granturi pentru cercetare şi dezvoltare în domenii de nişă, iar aici este amintită banca de gene vegetale. Prin PNRR, Băncile de Resurse Genetice de la Buzău şi Suceava vor beneficia de acest sistem de granturi, care va conduce la consolidarea capacităţii lor instituţionale.

Un alt proiect inclus în PNRR se referă la economia circulară pe bază de lână sau textile. România ocupă un loc important în UE la creşterea ovinelor, iar lâna - ca produs secundar - este greu de valorificat în lipsa fabricilor de procesare. Măsura va constitui un sprijin pentru crescătorii de animale.

Cel de-al treilea pilon al planului se referă la sistemul de învăţământ. Aici sunt prevăzute investiţii în infrastructura socială care să deservească învăţământului dual atât preuniversitar, cât şi universitar, precum şi în infrastructura liceelor agricole. Cele din urmă sunt extrem de importante în vederea reducerii crizei forţei de muncă specializată din sectorul agricol. Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă reprezintă o şansă reală de a moderniza anumite aspecte ale sectorului agicol românesc. Pentru implementarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în PNRR este nevoie de o reacţie rapidă din partea autorităţilor, având în vedere timpul scurt alocat implementării.

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Măsuri relevante din PNRR pentru agricultură

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT