Masurile PAC, vazute prin prisma unui legumicultor

_După prezentarea principalelor elemente ale reformei Politicii Agricole Comune de către comisarul european Dacian Cioloş, în cadrul conferinţei de presă organizate de Mediafax la mijlocul lunii octombrie, am avut ocazia să vorbesc cu dl Florin Ciobanu, preşedintele Cooperativei Agricole Legumicole Pleşoiu din judeţul Olt, despre aceste propuneri ale CE şi cum vor infl uenţa acestea activitatea agricolă.


FOTO: dl Florin Ciobanu, preşedintele Cooperativei
Agricole Legumicole Pleşoiu din judeţul Olt

---

_În opinia preşedintelui cooperativei, principalele propuneri legislative considerate benefice sunt cele legate de sprijinirea micilor fermieri şi a tinerilor agricultori. „Am ascultat cu interes propunerile legislative şi mă bucur că au fost semnale pozitive din partea comisarului european. În ceea ce ne priveşte, o măsură de interes este sprijinul pe care micile ferme îl vor primi după 2013. Este vorba de acordarea unei plăţi către micul producător, cuprinsă între 500 şi 1.000 euro. Este un sprijin substanţial care ne va ajuta să ne dezvoltăm”, a afirmat dl Ciobanu. Important este faptul că această măsură nu va fi condiţionată de mărimea fermei, de aplicarea practicilor agricole durabile şi se va putea face cu proceduri mult simplificate în ceea ce priveşte eco-condiţionalitatea. Studiul de impact al CE arată că aproximativ 1/3 din fermierii Europei au până în 3 ha, iar fermele lor nu acoperă mai mult de 3% din terenul agricol al UE. În schimb, reprezintă aproximativ 33% din beneficiarii de plăţi directe şi din punct de vedere administrativ trebuie să treacă prin aceleaşi proceduri şi criterii ca şi marile ferme. Această măsură, de sprijinire a micilor fermieri, va însemna mai puţină birocraţie pentru aceştia. În privinţa propunerii destinate sprijinirii tinerilor fermieri, dl Florin Ciobanu consideră că este o altă măsură pozitivă. „Subvenţia pentru un tânăr fermier va fi suplimentată cu 25% pe o perioadă de 5 ani”, a spus dl Ciobanu. Pentru a beneficia de această plată de bază, fermierul trebuie să aibă până în 40 de ani. Spre deosebire de măsura de sprijin precedentă, destinată micilor fermieri, această regulă este limitată la o anumită dimensiune a fermei. Pentru statele cu ferme mici, cum este şi România, această limită este de 25 de hectare. „Sunt multe de discutat vizavi de Politica Agricolă Comună, însă ce s-a prezentat în sală a avut multe părţi pozitive. Cu toate acestea, mesajul cu privire la plafonarea plăţilor directe a fost unul negativ, care vizează în principal marii agricultori. Suma va fi limitată la 300.000 de euro/an pentru o fermă. Aşa cum s-a auzit în sală, teama noastră este că această măsură ar putea duce la fărâmiţarea marilor exploataţii. Un alt aspect negativ este acela că nici în perioada următoare nu vom ajunge la acelaşi nivel de sprijin acordat fermierilor din vechile state membre”, a menţionat dl Ciobanu. Măsura de plafonare a subvenţiilor propusă de Comisia Europană prevede reducerea cu 70% pentru plăţile între 250.000 şi 300.000; cu 40% pentru cele între 200 de mii şi 250 de mii şi cu 20% pentru cele între 150.000 şi 200.000. Pentru a nu fi defavorizate fermele care creează locuri de muncă, acestea pot scădea costurile cu salariile, inclusiv  impozitele şi contribuţiile sociale din anul anterior, înainte de a calcula suma plăţilor directe supusă regulilor plafonării.

Cercetarea, un sector important
Pentru prima dată în Politica Agricolă Comună, va exista o linie de finanţare specifică pentru cercetarea şi inovarea în agricultură, care va beneficia de o alocare de 4,5 mld. euro. În opinia preşedintelui cooperativei, această măsură este foarte importantă pentru rezolvarea nevoilor practice ale producătorilor. „Cercetarea din sectorul pe care îl reprezint, cel legumicol, este la un nivel foarte scăzut, iar acest lucru ne-a îndreptat către alte ţările, cum ar fi Olanda, ca să achiziţionăm seminţele de care avem nevoie. Din păcate, soiurile româneşti nu sunt productive, nu rezistă la atacul bolilor şi suntem nevoiţi să cumpărăm sămânţă străină pentru a fi competitivi, pentru a produce pentru piaţă, care cere atât cantitate, cât şi calitate. Seminţele din Olanda şi Israel a luat locul celor româneşti, întrucât cercetarea este la pământ. Sper ca prin aceste programe, incluse în reforma Politicii Agricole Comune sectorul de cercetare să cunoască o revigorare. Împreună cu cercetarea, ne vom dezvolta şi noi, legumicultorii, vom încerca să găsim acele soluţii care ne vor ajuta să cultivăm soiuri româneşti şi tomate autohtone care au un gust deosebit. Cu toţii ştim ce reclamă ne făceau peste hotare roşiile româneşti. În cadrul cooperativei, folosim doar seminţe din import, pentru că au productivitate mărită, un aspect foarte important, pentru că, pe an ce trece, rentabilitatea scade din cauza creşterii preţurilor la inputuri. Comisarul european Dacian Cioloş a evidenţiat foarte clar că preţurile la inputuri au crescut cu mult mai mult decât cele ale produselor agricole. Acest lucru trebuie să se spună public, pentru că mulţi consideră că producătorii cresc preţurile”, a spus preşedintele cooperativei.

Descurajaţi de birocraţie
În privinţa crizei E.coli, care a lovit în acest an sectorul legumicol, dl Florin Ciobanu a afirmat că nu a putut beneficia de acel sprijin acordat de UE din cauza birocraţiei. „Din păcate, fenomenul E.coli s-a răspândit şi în România. Cu toate că noi, producătorii, am făcut testele respective în agenţiile specializate şi producţia era sigură pentru consum, consumatorii au fost foarte receptivi la mesajul negativ, iar piaţa a căzut pentru o perioadă de timp Au fost afectate sectoarele de producere a castraveţilor, tomatelor şi a verzei. La acel moment, a fost un program de sprijinire, dar birocraţia din România a cam distrus ideea, în sensul că ni se cereau foarte multe acte. De exemplu, trebuia să dovedim că supermarketurile ne-au suspendat contractele din cauza crizei E.coli, dar aceste supermarketuri nu ne dădeau astfel de documente. Din cât ştiu, s-au acordat circa 3 milioane de euro sprijin pentru 7 producători din România. Este bine că ei nu s-au încurcat în birocraţie. Trebuie să fim mai bine organizaţi. Dacă eram o organizaţie puternică, nu mai pierdeam acea compensaţie. Totodată, cred că dacă neam asocia cu toţii, atât fermieri mici, cât şi cei mari, vom putea vorbi aceeaşi limbă şi vom putea găsi soluţii pentru problemele cu care ne confruntăm. Fără o asociere clară şi corectă în domeniul agricol, soluţiile nu vor putea veni doar din partea ministerului”, a precizat dl Ciobanu.

Preţuri mici la valorificarea producţiei legumicole
„Anul acesta am obţinut producţii bune în legumicultură, dar din păcate preţurile au fost mici. Poate consumatorii nu au observat acest lucru în piaţă pentru că între producători şi consumatori sunt acei intermediari care dublează preţurile de vânzare. La tomate am obţinut producţii bune, a ocupat suprafeţe mari în cadrul cooperativei, însă preţul de valorificare a fost foarte mic. Cel mai scăzut preţ a fost de doar 0,4 lei/kg, iar cel mai mare nu a depăşit 1 leu/kg. Varza, o altă legumă care în acest an a dus la faliment pentru că nu se vindea, iar la noi în zonă ajunsese la 0,1-0,2 lei/kg”, a afirmat dl Ciobanu. Cooperativa Agricolă Legumicolă Pleşoiu are peste 200 de hectare, din care până în 50 ha sunt ocupate cu spaţii protejate. În cadrul organizaţiei, suprafaţa medie pe membru este de un hectar. „Am încurajat micii producători să investească în spaţii protejate; cea mai mare parte din producţie o realizăm doar în vară, iar iarna foarte puţin. Investiţiile în construirea de spaţii protejate sunt destul de mari şi, din păcate, nu există nici un sprijin pentru producţia obţinută în sere. Până în 2010 se acorda subvenţie pentru încălzire. În cadrul cooperativei avem un membru care a investit un milion de euro într-un astfel de spaţiu, iar acum, din păcate, în perioada de iarnă, sera este goală. Degeaba vorbim de investiţii dacă cheltuielile sunt mai mari decât veniturile. Şi noi, ca grup de producători, avem un plan de investiţii de aproape
un milion de euro, dar nu avem banii necesari pentru a asigura partea noastră de cofinanţare. În acest sector sunt mai multe probleme decât realizări. Consider că mai avem mult până să ajungem la nivelul fermierului european, însă cu o finanţare substanţială a PAC poate vom găsi mai repede soluţii la problemele noastre”, a susţinut dl Ciobanu.

Ana MUSTĂŢEA