Merele de club, un ”moft”?

​Chiar dacă la nivel mondial sunt raportate peste 10.000 soiuri de măr, cele mai cultivate sunt Red Delicious, McIntosh, Golden Delicious, Gala, Granny Smith, Fuji, Braeburn.

„În Europa, concurența pe piața merelor este acerbă și vine de la înșiși producătorii europeni de mere, care au crescut calitatea și au dezvoltat facilități de păstrare a fructelor o perioadă lungă de timp. Cu toate acestea, există și furnizori de mere non-europeni, cum sunt Chile, Noua Zeelandă, Africa de Sud care aprovizionează piața europeană din luna mai până în iulie. De asemenea, polonezii au schimbat structura sortimentului și vor pune pe piață cantități mai mari din soiurile Gala, Golden Delicious și Red Delicious. Pe de altă parte, cu toții recunoaștem că merele cultivate pe plaiurile mioritice sunt mai gustoase. Goldenul din România este cu 22% mai dulce decât cel din Italia și cu 14% față de cel turcesc, conform unor analize realizate la Institutul Național de C-D pentru Bioresurse Alimentare cu circa 10 ani în urmă. Și totuși, în ciuda gustului bun al merelor noastre, românii mănâncă mere din import”, remarcă dr. Mădălina Militaru, director științific ICDP Mărăcineni, care ne-a oferit și câteva date despre merele din soiurile considerate ”exclusiviste” și tendințele de consum.
Ce sunt de fapt ”merele de club”?
După 1990, odată cu deschiderea către alte piețe, și-au făcut loc în peisajul autohton, dar și în obiceiurile noastre de consum „merele de club”. Sunt ele un moft? Dezvoltarea acestui concept a plecat din dorința producătorilor și a comercianților de a se diferenția pe piață, dar în același timp de a-și proteja elementele care constituie această diferență.
La începutul anilor 60, Universitatea din Minnesota a obținut un brevet pentru noul soi creat - HoneyCrisp, brevet care a adus universității, până la expirarea acestuia în 2008, un dolar în taxe de redevență pentru fiecare pom vândut. În 1973, australianul John Cripps lansează soiul Cripps Pink, o hibridare între Golden Delicious și Lady Williams. Mai târziu este înregistrat cu denumirea de marcă Pink Lady. Fiind un soi de toamnă, în perioada noiembrie-mai este disponibil spre comercializare în Europa și SUA, iar în lunile iunie-octombrie din sudul Africii, Argentina, Chile și Australia. În funcție de producător, doar 35% din recoltă îndeplinește standardele de calitate pentru a fi comercializat sub denumirea protejată de Pink Lady. Restul merelor, care nu respectă standardul de culoare și grade Brix (care arată cât de dulce este fructul) se vinde sub numele de Cripps Pink.
Originar din Noua Zeelandă și apărut în 1985 din încrucișarea Gala x Braeburn, Jazz este marca înregistrată a soiului Scifresh. Este un măr bicolor, cu forma ușor alungită, apreciat pentru conținutul echilibrat de zahăr, textura și aromă specifică. Principalele zone de producție pentru acest soi sunt Franța și Anglia (noiembrie – mai) și Noua Zeelandă și Chile (iunie-octombrie).
Relativ tânăr, apărut în 2007 în Germania, Evelina este o mutație naturală a soiului Pinova, fiind cultivat din Anglia, Belgia și țările de jos până în zona Balcanilor (Slovenia și Serbia).
”Și comercianții sunt pasionați de dezvoltarea acestei categorii, mere de club, incluzând-o în zona produselor premium, datorită prețului de vânzare mare, a potențialului de exclusivitate. Slovenia anunța și ea la finele anului trecut înregistrarea unui nou soi din această categorie, numit Bonita. ”Lucrurile sunt în dinamică. În iunie a anului 2022, la întâlnirea EUFRIN (The European Fruit Institutes Network) care a avut loc în Olanda, la Universitatea Wageningen, amelioratorii, creatorii de soiuri s-au întâlnit cu companiile private interesate de comercializarea noilor soiuri”, a mai precizat Mădălina Militaru.
 
Soiul Evelina a trezit interesul olandezilor, compania care deține licența de multiplicare dorind să extindă suprafața pentru că ” o varietate de club orientează mai bine prețurile” crede producătorul, conform unui material publicat de freshplaza în noiembrie 2022. Pomicultorul și comerciantul de fructe punctează, de asemenea, că nu poți crește prețul prea mult însă, deoarece  „oamenii vor plăti 3 euro/kg pentru o varietate de club precum Pink Lady, dar dacă, să zicem, Elstar vine la raft cu 1 euro /kg, diferența devine prea mare, iar cumpărătorii vor alege Elstar, care este de asemenea, un măr grozav.”
În opinia olandezului, deși piața continuă să primească din ce în ce mai multe concepte ”de club” - în special pentru mere - ele vor coexista cu celelalte soiuri. Cererea supermarketurilor joacă un rol aici, la fel ca și tendința către soiuri mai rezistente la boli.
 
Dintre cele 70 de de soiuri de mere de club în întreaga lume, Italia deține 30
Site-ul fruittoday.com a publicat în decembrie 2022 un articol în care încerca o analiză a pieței și conceptului ”de club”, nu doar pentru mere. Dar acestea sunt ”cele mai avansate produse în ceea ce privește producția și structurarea comercială ca cluburi sau produse exclusive”, se arată în material.
”Unii dintre experții consultați de autori indică faptul că „ceea ce deosebește un soi de club este că oferă un produs care se diferențiază clar de cele deja existente, deși în materie de mere s-a ajuns la un moment în care nu mai este cazul și există o ofertă excesivă care nu mai permite să se distingă această singularitate, nici măcar de către profesioniști. În acest caz, merele de club își pierd sensul. Poate că a venit momentul să ne gândim la un măr albastru, care este ușor de distins, care este plăcut consumatorilor și este profitabil pentru producători și comercianți”, se mai comentează în materialul fruittoday.com.
Analiza lor spune că în doar un deceniu, din 2012 până în prezent, acestea au crescut de la 30 la 70 de astfel de varietăți. Programele de ameliorare continuă să crească, cu peste 100 în desfășurare în întreaga lume, atât publice, cât și private, și sunt chiar sponsorizate de unele supermarketuri, conform lui Walter Guerra, de la Institutul de Cercetare Laimburg, o organizație de referință la nivel mondial. În 2018, suprafața soiurilor de mere club a ajuns la 38.000 ha în lume și, probabil, acest număr s-a dublat până astăzi.
Ar putea fi dificil de repetat succesul Pink Lady, printre altele, pentru că a fost unul dintre merele de pionierat (deși nu primul), care, pe lângă faptul că avea niște calități organoleptice deosebite, a devenit vizibil pentru consumatori prin importante campanii de promovare. Pink Lady este mărul de club cel mai cunoscut în mintea consumatorilor: în primul rând, pentru că din punct de vedere al producției și comercial este un măr care aduce caracteristici ce îl evidențiază și, în al doilea rând, datorită campaniilor de promovare de la apariția sa pe piață. Marc Peyres, director de la Blue Whale, afirmă că: „nu toate pot fi soiuri de club pentru că, în final, este același caz ca și cu culturile bio – există mai multă ofertă decât cerere”.
Fabio Zanesco, Sales Manager la VIP, argumentează: „sunt prea multe soiuri de club, pentru că, cu excepția câtorva mărci, celelalte nu ies în evidență în mintea consumatorilor. Problema constă în faptul că, atunci când consumatorii merg la supermarket, există 16 soiuri diferite de mere, toate având un aspect exterior foarte asemănător și nu mai fac distincție între ele.”
Și din punct de vedere al marketingului, M. José Millán, de la AGR, consideră că această cantitate copleșitoare de mere cu autocolante nu mai denotă mărci și nici nu reprezintă un ”club”, ci mai degrabă sunt doar autocolante, pentru că un brand nu este realizat prin punerea unei etichete pe un fruct.
 
De aceea cercetătoarea de la ICDP Mărăcineni subliniază că ”Deși avem capacitatea profesională de a produce mere, deși dispunem de depozite frigorifice funcționale, deși fiecare român consumă anual 30 kg mere, România importă mere. Poate că este și vina noastră: nu cumva am devenit pretențioși și căutăm la raft fructele perfecte? Închei acest articol împărtășind împreună cu dumneavoastră convingerea că „Salvarea mărului românesc stă în puterea pomicultorului român. Să ne educăm copiii să aprecieze mărul românesc!”, este îndemnul ei.

​Roxana Drăghici