Meteodependenta

"Marea afacere şi singura în care trebuie să reuşeşti în viaţă
este să trăieşti fericit!”

VOLTAIRE

---

Zăpada mult aşteptată de agricultori în ultimele două luni şi-a aşternut mantia protectoare peste semănăturile din toamnă. Garanţie a protecţiei culturilor înfiinţate, dar şi a completării deficitului de apă din sol, ninsorile sfârşitului de ianuarie au cauzat din păcate şi suferinţe majore locuitorilor din sudul şi estul ţării. Troienirea zăpezii este în mare parte efectul erorilor noastre din ultimele 4-5 decenii, când am desfiinţat acele eficiente perdele forestiere de protecţie din zone agricole situate în sud-vestul Olteniei, Bărăgan sau Dobrogea, dar şi de-a lungul multor reţele rutiere şi feroviare.

Având la bază experienţa acumulată de-a lungul anilor de români în lupta cu vitregiile naturii, perdelele de protecţie asigurau (pe lângă pădurile defrişate haotic în ultimele două decenii) în mare măsură un microclimat adecvat culturilor agricole, păstrând umiditatea în sol, prin diminuarea fenomenului de evaporare şi împiedicarea spulberării zăpezii de pe terenuri. Perdelele forestiere de protecţie aveau un rol deosebit de important şi în ceea ce priveşte conservarea calităţii solului vegetal, prin împiedicarea eroziunii eoliene. Fenomenul actual de deşertificare a unor zone întinse din sud-vestul Olteniei şi de pe valea Dunării, cauzat de schimbările climatice globale, dar şi de desfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, este un exemplu elocvent în acest sens! Din păcate, în prezent agricultura României este dependentă într-un grad nepermis de mare de fenomenele meteorologice (secetă, inundaţii, grindină, eroziunea solului etc.). Aceste inconveniente majore pot fi înlăturate în mare măsură prin soluţii tehnice adecvate (irigaţii, desecări, îndiguiri, împăduriri, reînfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, reducerea emisiilor de CO2).

Aceste investiţii ar putea fi realizate în ordinea priorităţii prin proiecte finanţate în parteneriat public-privat, din surse bugetare şi în special pe baza unor proiecte eligibile realizate cu fonduri europene, numai dacă factorii de decizie, indiferent de orientarea politică, acceptă că agricultura este o prioritate naţională! Este arhicunoscut faptul că România are o experenţă remarcabilă în ceea ce priveşte utilitatea perdelelor forestiere de protecţie. În acest sens, specialiştii agricoli ştiu că, încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, marele agronom, economist şi politician Ion Ionescu de la Brad a înfiinţat, cu rezultate remarcabile, perdele forestiere de protecţie în Dobrogea, Cadrilater, sud-estul Bărăganului, dar şi în Moldova, în proximitatea fermei sale model, din apropierea oraşului Roman. Pentru a corecta, cei drept cu mare întârziere, erorile trecutului, abia în perioada 2002-2005 factorii de decizie au elaborat cadrul legal şi au aprobat programul naţional de reînfiinţare a perdelelor forestiere de protecţie. Pe aceeaşi linie ezitantă, abia în actualul exercitiu financiar a fost alocată suma de 30 mil. lei pentru înfiinţarea a 870 km de perdele, din cei peste 1.700 km strict necesari! Guvernul a reglementat, de asemenea, în decembrie 2013, printr-o ordonanţă de urgenţă, relaţiile juridice dintre deţinătorii legali ai terenurilor pe care se vor înfiinţa perdelele forestiere şi instituţiile statului angrenate în această acţiune.

În acest sens, este necesar ca CNADNR, Regia ROMSILVA şi Consiliile Judeţene implicate să-şi armonizeze cât mai urgent atribuţiile, inclusiv în relaţia cu deţinătorii legali de terenuri, pentru a nu rata şi în acest an perioada optimă de înfiinţare a acestor perdele de protecţie atât de necesare. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că prin înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie, pe lângă rolul benefic al acestora pentru agricultură, se vor diminua substanţial şi costurile anuale enorme aferente acţiunilor de deszăpezire a căilor de comunicaţie, respectiv a localităţilor afectate. Sau poate... tocmai aici e cuiul lui Pepelea!!!

Simona MUNTEANU