|
|
Subvenții 2015: dincolo de plata redistributivă, pentru orice suprafață care depășește 30 ha, fermierii vor încasa circa 77 de euro la hectar. |
Chiar dacă vorbim de un calcul preliminar în ceea ce privește noul sistem de plată directă la hectar, unul realizat în biroul său chiar de către directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), Mihail Spătărelu Puțintei, suma care ar putea fi încasată de un producător agricol din sectorul vegetal în anul agricol 2015 ar putea fi doar de 77 de euro/ha, bani europeni (SAPS).
Suma relativ scăzută care ar urma să reprezinte plata europeană la hectar și care ar trebui să intre în buzunarul fermierului român începând de anul acesta (mulțumită noii Politici Agricole Comune – PAC, opera comisarului Dacian Cioloș) vizează suprafețele care depășesc limita de 30 ha, acoperite de plata redistributivă. Acest sistem al plății redistributive prevede că producătorii agricoli ar urma să încaseze 5 euro/ha în plus față de plata de bază (SAPS) pentru primele cinci hectare, respectiv 45 de euro extra față de plata de bază (77 euro la hectar) pentru celelalte 25 ha.
Într-un interviu acordat revistei „Agrimedia“, Mihail Spătărelu Puțintei, directorul general APIA, explică noul sistem: „Dacă ar fi să pornim de la o simulare ad-hoc, împărțind totalul aproximativ care ar urma să revină plății de bază SAPS, suma rezultată ar urma să orbiteze în jurul unui nivel aproximativ de 77 de euro per hectar. Să explicăm însă în câteva cuvinte sistemul. Raportat la suprafața declarată și, în funcție de schemele pentru care fiecare dintre fermieri aplică, mă refer aici la plata redistributivă care este prevăzută a fi în trepte (pentru primele 30 de hectare pe exploatație, unde primele cinci ha primesc un plus de 5 euro pe hectar pe lângă plata de bază, iar următoarele 25 ha, indiferent de mărirea exploatației, primesc încă 45 de euro), practic, în cazul ultimelor 25 ha, fermierul ar ajunge la o plată SAPS plus sprijinul rezultat din plata redistributivă de 121 de euro pe hectar“.
Oficialul APIA a mai vorbit și despre nemulțumirile oierilor, fermieri obligați să se înregistreze ca Persoană Fizică Autorizată (PFA), Întreprindere Individuală (ÎI) sau Întreprinder Familială (ÎF) dacă încasează peste 5.000 de euro subvenție pe șeptelul deținut. Concret, domnia sa a demontat pas cu pas păsurile acestora, atât în ceea ce privește contopirea patrimoniului PF cu cel al PFA, ÎF sau ÎI, cât și în ceea ce privește „costurile mari” cu înființarea firmei și cu analizele sanitare-veterinare pe care trebuie să le întreprindă atunci când devin persoane juridice. Și vă mai spunem doar atât: „Timpul necesar înregistrării unei persoane fizice ca și PFA, II sau IF nu ar fi mai mare de trei zile, iar costurile efective sunt undeva între 250 și 300 de lei”, potrivit datelor deținute de Mihail Spătărelu Puțintei.
La mijlocul lunii ianuarie a.c., sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a fost locul de întâlnire dintre guvernanți și oierii nemulțumiți că sunt obligați să devină persoane juridice dacă primesc subvenții de peste 5.000 de euro. Care au fost principalele probleme discutate?
Mihail Spătărelu Puțintei: Acum aproape o lună, a avut loc la sediul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale o primă discuție cu reprezentanții asociațiilor din domeniul creșterii bovinelor și ovinelor. Problema principală ridicată de aceștia a fost cea a înregistrării ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale a celor care depășesc, prin nivelul plăților directe primite în anul anterior sau pentru cei care se înregistrează ori depun cerere pentru prima dată anul acesta, un calcul estimat de peste 5.000 de euro. Cu această ocazie s-a pus în discuție posibilitatea celor în cauză de a transfera patrimoniul, de a se înregistra cu animalele și terenurile în baza de date a ANSVSA în ceea ce privește animalele, respectiv APIA în ceea ce privește terenurile, ținând cont de faptul că multe dintre ele sunt utilizate de respectivii fermieri, persoane fizice, în baza unor contracte de arendare sau concesiune. Cu această ocazie, producătorii agricoli s-au plâns că ar trebui, într-un fel sau altul, să-și refacă documentele justificative care fac dovada utilizării legale a terenului. În sensul acesta, în urma discuției, colegii din cadrul Ministerului (Agriculturii – n.r.), de la Direcția Politici, și colegii din cadrul APIA au găsit soluția prevăzută de legislație de subrogare în drepturi și obligații a persoanei fizice autorizate, întreprinderii familiale sau a celei individuale înregistrate în Registrul Comerțului, persoanei fizice care deținea patrimoniul în baza căruia făcea solicitările de plată la APIA.
Tocmai asta au spus și ei – nu vor ca patrimoniul lor ca persoane fizice, în speță teren și/sau animale, să se confunde cu cel al PFA, ÎF sau ÎI. Se tem că dacă intră în default, insolvență și faliment, ar putea să piardă tot; o formă juridică se întreține totuși cu credite bancare…
Aceleași riscuri le puteau înregistra și ca persoane fizice. Pentru că ați vorbit de sistemul bancar, a gaja, în cazul unui împrumut, cu bunurile proprietate personală (în special cu terenurile) în favoarea acordării unui credit expunea respectivul fermier la aceleași riscuri ca și în cazul PFA, ÎF sau ÎI. Oricum, există mecanismele puse la dispoziție de MADR prin legislație de a accesa credite, având garanții din partea Fondurilor de Garantare, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice, pentru asigurarea capitalului de lucru. Deci, practic, garanțiile pe care trebuie să le ofere fermierul, dacă îi sunt solicitate garanții suplimentare de către bancă, ar fi undeva într-o proporție de 20 la sută, 80% fiind garantate prin convențiile pe care le au încheiate fondurile de garantare cu Ministerul Agriculturii, APIA și băncile comerciale.
De asemenea, oierii s-au plâns că dacă vor deveni persoane juridice, costurile cu autorizările sanitar-veterinare vor fi mai mari.
Vizavi de costurile unor analize suplimentare determinate de înregistrarea ca persoane fizice autorizate, în discuțiile pe care le-am avut la sala 19, au participat și reprezentanți ai ANSVSA. Costurile acestor analize depind în mare măsură de tipul exploatației. Nu sunt mare specialist în domeniul sanitar-veterinar sau al legislației specifice din sector, dar înțeleg că nu toate exploatațiile, de exemplu cele de tip A, ar înregistra costuri suplimentare. Practic, ca persoană fizică autorizată, conform legii contabilității, fermierii aceștia nu au decât obligația de a completa niște formulare minime, mai exact registrul de intrări-ieșiri, cel de vânzări-cumpărări, o evidență a facturilor fiscale… Prin opțiune sau prin depășirea pragului, puțin probabil dar totuși persoana fizică autorizată se poate declara plătitoare de TVA și poate aplica principiile statuate de Codul Fiscal, prin deducerea TVA, prin aplicarea metodelor consacrate în domeniul fiscalității.
Sincer vorbind, credeți că veți avea probleme vizavi de autorizarea acestor oieri nemulțumiți? Mulți dintre ei au zeci de mii de capete „pe persoană fizică“ și nu vor ceda așa de ușor. Ei spun că plăteau la stat acea cotă forfetară și că era de ajuns.
Acea modificare a Codului Fiscal care a intervenit în 2013 a statuat impunerea unei cote forfetare pe tipurile de activități pe care le au agricultorii. Înregistrarea ca persoană fizică autorizată va conduce automat la o plată a unui impozit în baza evidențelor contabile ale dumnealor. Nu va mai exista și cota forfetară și impozitul datorat activității efective. Conducerea acelor registre de intrări-ieșiri, vânzări-cumpărări va da posibilitatea organelor fiscale de a determina clar care este cuantumul sumelor ce fac obiectul bazei de impozitare.
Cred că ați discutat la nivel ministerial și interministerial următorul aspect: cam câți oieri credeți că se vor autoriza în perioada următoare? Au timpul necesar s-o facă?
Depunerea cererilor pentru campania 2015 începe în luna martie. Ei vor trebui să facă declarația de solicitare a sumelor la plată pe proprie răspundere, iar în momentul depunerii solicitării să aibă făcute demersurile necesare înregistrării ca PFA. Termenul în care se depun cererile va fi începând din martie până pe 31 mai; cred că există timpul necesar la dispoziția fermierului de a face demersurile. Termenul oricum se poate prelungi până pe 9 iunie, dar cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi de întârziere peste data de 31 mai.
Vă așteptați ca toți fermierii să se autorizeze, astfel încât să nu piardă aceste sume importante sau credeți că vor exista și probleme vizavi de trecerea acestora la statutul de persoană juridică?
Structura exploatațiilor, din datele pe care le deține APIA din anii anterori, relevă faptul că sub plafonul de 5.000 de euro sunt peste 60% din beneficiari, diferența fiind exploatații ori persoane fizice și juridice care utilizează terenuri, dețin animale, ce depășesc plafonul de 5.000 de euro. Cred că în cazul unor exploatații mari nu va fi o problemă. Și pentru că tot ați vorbit de ieri, gândițivă numai la faptul că un plafon de 5.000 de euro, în ceea ce privește plățile naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, ar însemna un efectiv de aproximativ 750 de oi. Un deținător al unui astfel de șeptel nu este un mic fermier. Este un efort uman și un obiect de activitate care îl poate realiza cineva care are expertiză.
„În cazul societăților comerciale, sumele primite ca subvenție sunt impozabile. MADR și MFP discută cu privire la momentul impozitării“
Ce va însemna sistemul de plăți directe pentru agricultură începând cu anul acesta?
Plățile directe definite de Regulamentul 1307/2013 aduc în atenție cinci scheme noi: este vorba de consacrata plată unică pe suprafață SAPS, apoi plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, respectiv schema de plată reprezentând sprijinul cuplat. Pe lângă acestea, se acordă Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) în sectorul vegetal și zootehnic, care sunt, de altfel, fostele Plăți Naționale Directe Complementare (PNDC) în aceste sectoare. Categoriile de beneficiari sunt cele care au primit plăți complementare în 2013, iar condițiile de eligibilitate sunt aceleași. Pentru animale există acea dată de referință – 31 ianuarie 2013, în timp ce pentru sectorul vegetal sunt condițiile care există în acest moment în Ordonanța de Urgență 125/2006, cu modificările și completările ulterioare. În ceea ce privește cuantumul SAPS, din 2015 acesta se determină conform Regulamentului 1307 prin deducerea din plafonul total alocat României, de aproape 1,6 miliarde de euro în anul 2015, a schemelor de plăți cuplate de producție, a schemei de plată pentru înverzire, a schemei de plată pentru tinerii fermieri, rezultatul fiind, după eliminarea cotelor procentuale alocate fiecărei dintre aceste măsuri, al unui plafon SAPS. Aici vom discuta de o plată de bază determinată la o suprafață de 9,978 milioane de hectare, una de referință începând cu anul în curs. Aceasta este suprafața solicitată și declarată eligibilă în campania pentru anul agricol 2013. Având aceste date exacte asupra suprafețelor utilizate, există inclusiv un risc mai mic de aplicare a coeficientului de corecție liniară asupra plăților acordate fermierilor.
Să luăm ca exemplu un producător din sectorul vegetal. Pe lângă plățile SAPS și ANT, am aflat că plata pentru înverzire (existența unor culturi fixatoare de azot în sol) ar putea aduce cu sine venituri importante. Ce condiții trebuie să îndeplinească fermierii pentru a primi acești bani?
În calculul plății pentru înverzire, fermierul trebuie să îndeplinească trei condiții esențiale pentru a primi banii. Una dintre ele ar fi rotația sau diversificarea culturilor. Apoi, în privința pajiștilor permanente există condiția menținerii acestora și prezența unei zone de inters ecologic pe suprafața agricolă solictată la plată. Zona de interes ecologic trebuie să fie de minimum cinci la sută, în condițiile în care suprafața exploatației depășește 15 ha.
Am discutat de oportunitățile de câștig din culturile fixatoare de azot, plantate în zonele de interes ecologic. Care sunt celelalte forme de plăți directe pe care fermierii le vor primi de la APIA începând cu acest an?
În calculul sumelor care vor fi primite de fermieri intră atât plata SAPS, ANT și zonele de interes ecologic, cât și schemele de plăți cuplate de producție. În categoria culturilor care fac obiectul schemei de plată cuplată de producție sunt cele care îndeplinesc criteriul de eligibilitate al plății pentru înverzire, iar aici mă refer la culturile fixatoare de azot: lucerna, mazărea pentru boabe, fasolea pentru boabe, soia convențională. Un simplu exemplu – la cultura de soia convențională, plata suplimentară provenită din sprijinul cuplat, pe lângă plata de bază SAPS, este în 2015 estimată la un nivel de aproximativ 325 de euro la hectar (pentru soia), ajungând undeva la 370 de euro la hectar la sfârșitul perioadei de programare, adică în 2020.
Vorbim de bani neimpozabili care vin de la UE…
Bani neimpozabili în condițiile în care vorbim de o PFA, de o persoană fizică. În cazul societăților comerciale, sumele primite ca subvenție sunt impozabile. Este discuția asupra momentului când sunt impozitate acestea. Colegii de la MADR au avut o discuție cu colegii de la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), în sensul stabilirii perioadei de impozitare ca fiind momentul când femierul a primit deja sumele, nu pe baza deciziei de plată. Acum este apanajul Ministerului de Finanțe, al ANAF.
Ca proiecție, cam cât ar fi plata pe 2015, chiar estimativ vorbind?
Estimativ, plata de bază plus celelalte scheme de subvenționare vor conduce la un cuantum echivalent cu cel din anul 2014. În condițiile în care fermierul aplică pentru schema de plată sprijin cuplat, fermierul va beneficia de sume substanțial mai mari decât în anul 2014.
Pot merge cot la cot schemele de plată cuplată cu cele care privesc zonele de interes ecologic?
Plata pentru înverzire poate fi combinată cu sprijinul cuplat. Pe întreaga exploatație, trebuie îndeplinite cele trei principii. Dacă se găsește și acea zonă de interes ecologic de minimum 5% din structura exploatației, în cazul suprafețelor de peste 15 ha, da, se pot primi atât sumele aferente sprijinului cuplat, cât și plata pentru înverzire.
Care a fost cuantumul SAPS în 2014?
În 2014, reglementată prin actul normativ, suma a fost de 156,89 euro/ha. După aplicarea coeficientului de reducere liniară de aproximativ 11,11%, a rezultat o plată de aproximativ 138-139 de euro per hectar, bani europeni. În plus, a fost acel ANT de 19,81 euro la hectar.
Să nu greșim. Care ar fi calculul aproximativ pentru 2015?
Din plafonul total de 1,6 miliarde de euro pentru 2015 se deduc cotele procentuale dedicate schemelor de plată redistributivă – 5% din întregul plafon, plății pentru înverzire – 30 la sută din întregul plafon, tinerii fermieri – 2 procente din întregul plafon, respectiv sprijinul cuplat – 15% din întregul plafon. Astfel, sumele brute rezultate din acest algoritm de calcul se deduc din plafonul total de 1,6 miliarde de euro, rămânând ca plată SAPS un plafon undeva la jumătatea celui stabilit de Comisia Europeană.
Ca să înțeleagă toată lumea, cât vor primi fermierii în acest an ca subvenție?
Dacă ar fi să pornim de la o simulare ad-hoc, împărțind totalul aproximativ care ar urma să revină plății de bază SAPS, suma rezultată ar urma să orbiteze în jurul unui nivel aproximativ de 77 de euro per hectar. Să explicăm însă în câteva cuvinte sistemul. Raportat la suprafața declarată și, în funcție de schemele pentru care fiecare dintre fermieri aplică, mă refer aici la plata redistributivă care este prevăzută a fi în trepte (pentru primele 30 de hectare pe exploatație, unde primele cinci ha primesc un plus de 5 euro pe hectar pe lângă plata de bază, iar următoarele 25 ha, indiferent de mărirea exploatației, primesc încă 45 de euro), practic, în cazul ultimelor 25 ha, fermierul ar ajunge la o plată SAPS plus sprijinul rezultat din plata redistributivă de 121 de euro per hectar. În condițiile în care în structura exploatației sale un producător agricol aplică practicile benefice pentru climă și mediu – acea prezență a zonei de interes ecologic, menținerea pășunilor permanente, respectiv rotația culturilor – el poate beneficia de o plată suplimentară. Aici va trebui să vedem însă care va fi nivelul cererilor. Neputând estima care va fi suma exactă și având un plafon de 30 la sută din nivelul total al sumelor alocate prin FEGA, rezultatul va depinde de numărul de fermieri eligibili.
Acești 121 de euro ar fi subvenția pentru cele 25 ha care intră la plata redistributivă. Pentru restul (în situația asta sunt zeci de mii de mari fermieri) sunt 77 de euro la hectar, la care se adaugă acea plată națională fixă per hectar?
Se adaugă acel Ajutor Național Tranzitoriu (ANT) care provine de la bugetul de stat. Sprijinul este suportat din resursele bugetare ale statului membru. Conform prevederilor Regulamentului 1310/2013 și ale Regulamentului 1307/2013, cuantumul plăților aferent ANT, față de data de referință – campania 2013, înregistrează o regresie progresivă până în anul 2020. Dacă pentru anul 2014 ANT a reprezentat 80% la sută din nivelul plafonului maxim acordat în anul 2013, acesta va avea o scădere de cinci puncte procentuale în fiecare an până la finalul perioadei de programare, adică 2020. În 2015, acest sprjin va fi de 75% din nivelul plafonului din 2013, an în care ANT a fost de 21 de euro la hectar. Ne raportăm aici la plafonul total alocat României, nu la plata per unitate. Spun asta pentru că și în cazul ANT există o anumită suprafață de referință, una determinată prin interogarea bazei de date APIA. Suprafața de referință pentru 2013, preluată pentru toată perioada de programare 2014-2020, este în jur de 9,978 milioane ha. Însă suprafața pentru care s-au acordat ANT, cei 19,81 euro, a fost de 6,8 milioane ha, în condițiile în care nu au fost luate în calcul culturile permanente – vii și livezi, respectiv pășunile.
Anul acesta, subvenția ar fi de 75% din plata SAPS pentru cele 6,8 milioane ha și 75% din ANT. Corect?
Asta va depinde în mare măsură de suprafața care va fi solicitată în anul 2015. Suprafața de referință în anul 2015 pentru ANT poate crește sau se poate diminua în funcție de evoluția culturilor cuprinse în această plată; variații majore nu pot exista. Dacă în anul agricol 2014, suma totală disponibilă pentru plăți ANT a fost de circa 134 de milioane de euro, în 2015, aplicând o reducere de cinci la sută din nivelul plafonului aferent anului 2014, se ajunge la o cifră aproximativă de 127 de milioane de euro.
Ionel VĂDUVA
