Mihail Spătărelu Puţintei, despre calculul preliminar din noul sistem de plată directă la hectar

FOTO: Mihail Spătărelu Puţintei, directorul general APIA

Subvenţii 2015: dincolo de plata redistributivă, pentru orice suprafaţă care depăşeşte 30 ha, fermierii vor încasa circa 77 de euro la hectar.

Chiar dacă vorbim de un calcul preliminar în ceea ce priveşte noul sistem de plată directă la hectar, unul realizat în biroul său chiar de către directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Mihail Spătărelu Puţintei, suma care ar putea fi încasată de un producător agricol din sectorul vegetal în anul agricol 2015 ar putea fi doar de 77 de euro/ha, bani europeni (SAPS).

Suma relativ scăzută care ar urma să reprezinte plata europeană la hectar şi care ar trebui să intre în buzunarul fermierului român începând de anul acesta (mulţumită noii Politici Agricole Comune - PAC, opera comisarului Dacian Cioloş) vizează suprafeţele care depăşesc limita de 30 ha, acoperite de plata redistributivă. Acest sistem al plăţii redistributive prevede că producătorii agricoli ar urma să încaseze 5 euro/ha în plus faţă de plata de bază (SAPS) pentru primele cinci hectare, respectiv 45 de euro extra faţă de plata de bază (77 euro la hectar) pentru celelalte 25 ha.

Într-un interviu acordat revistei „Agrimedia“, Mihail Spătărelu Puţintei, directorul general APIA, explică noul sistem: „Dacă ar fi să pornim de la o simulare ad-hoc, împărţind totalul aproximativ care ar urma să revină plăţii de bază SAPS, suma rezultată ar urma să orbiteze în jurul unui nivel aproximativ de 77 de euro per hectar. Să explicăm însă în câteva cuvinte sistemul. Raportat la suprafaţa declarată şi, în funcţie de schemele pentru care fiecare dintre fermieri aplică, mă refer aici la plata redistributivă care este prevăzută a fi în trepte (pentru primele 30 de hectare pe exploataţie, unde primele cinci ha primesc un plus de 5 euro pe hectar pe lângă plata de bază, iar următoarele 25 ha, indiferent de mărirea exploataţiei, primesc încă 45 de euro), practic, în cazul ultimelor 25 ha, fermierul ar ajunge la o plată SAPS plus sprijinul rezultat din plata redistributivă de 121 de euro pe hectar“.

Oficialul APIA a mai vorbit şi despre nemulţumirile oierilor, fermieri obligaţi să se înregistreze ca Persoană Fizică Autorizată (PFA), Întreprindere Individuală (ÎI) sau Întreprinder Familială (ÎF) dacă încasează peste 5.000 de euro subvenţie pe şeptelul deţinut. Concret, domnia sa a demontat pas cu pas păsurile acestora, atât în ceea ce priveşte contopirea patrimoniului PF cu cel al PFA, ÎF sau ÎI, cât şi în ceea ce priveşte „costurile mari” cu înfiinţarea firmei şi cu analizele sanitare-veterinare pe care trebuie să le întreprindă atunci când devin persoane juridice. Şi vă mai spunem doar atât: „Timpul necesar înregistrării unei persoane fizice ca şi PFA, II sau IF nu ar fi mai mare de trei zile, iar costurile efective sunt undeva între 250 şi 300 de lei”, potrivit datelor deţinute de Mihail Spătărelu Puţintei.

La mijlocul lunii ianuarie a.c., sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost locul de întâlnire dintre guvernanţi şi oierii nemulţumiţi că sunt obligaţi să devină persoane juridice dacă primesc subvenţii de peste 5.000 de euro. Care au fost principalele probleme discutate?

Mihail Spătărelu Puţintei: Acum aproape o lună, a avut loc la sediul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale o primă discuţie cu reprezentanţii asociaţiilor din domeniul creşterii bovinelor şi ovinelor. Problema principală ridicată de aceştia a fost cea a înregistrării ca persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale a celor care depăşesc, prin nivelul plăţilor directe primite în anul anterior sau pentru cei care se înregistrează ori depun cerere pentru prima dată anul acesta, un calcul estimat de peste 5.000 de euro. Cu această ocazie s-a pus în discuţie posibilitatea celor în cauză de a transfera patrimoniul, de a se înregistra cu animalele şi terenurile în baza de date a ANSVSA în ceea ce priveşte animalele, respectiv APIA în ceea ce priveşte terenurile, ţinând cont de faptul că multe dintre ele sunt utilizate de respectivii fermieri, persoane fizice, în baza unor contracte de arendare sau concesiune. Cu această ocazie, producătorii agricoli s-au plâns că ar trebui, într-un fel sau altul, să-şi refacă documentele justificative care fac dovada utilizării legale a terenului. În sensul acesta, în urma discuţiei, colegii din cadrul Ministerului (Agriculturii - n.r.), de la Direcţia Politici, şi colegii din cadrul APIA au găsit soluţia prevăzută de legislaţie de subrogare în drepturi şi obligaţii a persoanei fizice autorizate, întreprinderii familiale sau a celei individuale înregistrate în Registrul Comerţului, persoanei fizice care deţinea patrimoniul în baza căruia făcea solicitările de plată la APIA.

Tocmai asta au spus şi ei - nu vor ca patrimoniul lor ca persoane fizice, în speţă teren şi/sau animale, să se confunde cu cel al PFA, ÎF sau ÎI. Se tem că dacă intră în default, insolvenţă şi faliment, ar putea să piardă tot; o formă juridică se întreţine totuşi cu credite bancare...

Aceleaşi riscuri le puteau înregistra şi ca persoane fizice. Pentru că aţi vorbit de sistemul bancar, a gaja, în cazul unui împrumut, cu bunurile proprietate personală (în special cu terenurile) în favoarea acordării unui credit expunea respectivul fermier la aceleaşi riscuri ca şi în cazul PFA, ÎF sau ÎI. Oricum, există mecanismele puse la dispoziţie de MADR prin legislaţie de a accesa credite, având garanţii din partea Fondurilor de Garantare, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice, pentru asigurarea capitalului de lucru. Deci, practic, garanţiile pe care trebuie să le ofere fermierul, dacă îi sunt solicitate garanţii suplimentare de către bancă, ar fi undeva într-o proporţie de 20 la sută, 80% fiind garantate prin convenţiile pe care le au încheiate fondurile de garantare cu Ministerul Agriculturii, APIA şi băncile comerciale.

De asemenea, oierii s-au plâns că dacă vor deveni persoane juridice, costurile cu autorizările sanitar-veterinare vor fi mai mari.

Vizavi de costurile unor analize suplimentare determinate de înregistrarea ca persoane fizice autorizate, în discuţiile pe care le-am avut la sala 19, au participat şi reprezentanţi ai ANSVSA. Costurile acestor analize depind în mare măsură de tipul exploataţiei. Nu sunt mare specialist în domeniul sanitar-veterinar sau al legislaţiei specifice din sector, dar înţeleg că nu toate exploataţiile, de exemplu cele de tip A, ar înregistra costuri suplimentare. Practic, ca persoană fizică autorizată, conform legii contabilităţii, fermierii aceştia nu au decât obligaţia de a completa nişte formulare minime, mai exact registrul de intrări-ieşiri, cel de vânzări-cumpărări, o evidenţă a facturilor fiscale... Prin opţiune sau prin depăşirea pragului, puţin probabil dar totuşi persoana fizică autorizată se poate declara plătitoare de TVA şi poate aplica principiile statuate de Codul Fiscal, prin deducerea TVA, prin aplicarea metodelor consacrate în domeniul fiscalităţii.

Sincer vorbind, credeţi că veţi avea probleme vizavi de autorizarea acestor oieri nemulţumiţi? Mulţi dintre ei au zeci de mii de capete „pe persoană fizică“ şi nu vor ceda aşa de uşor. Ei spun că plăteau la stat acea cotă forfetară şi că era de ajuns.

Acea modificare a Codului Fiscal care a intervenit în 2013 a statuat impunerea unei cote forfetare pe tipurile de activităţi pe care le au agricultorii. Înregistrarea ca persoană fizică autorizată va conduce automat la o plată a unui impozit în baza evidenţelor contabile ale dumnealor. Nu va mai exista şi cota forfetară şi impozitul datorat activităţii efective. Conducerea acelor registre de intrări-ieşiri, vânzări-cumpărări va da posibilitatea organelor fiscale de a determina clar care este cuantumul sumelor ce fac obiectul bazei de impozitare.

Cred că aţi discutat la nivel ministerial şi interministerial următorul aspect: cam câţi oieri credeţi că se vor autoriza în perioada următoare? Au timpul necesar s-o facă?

Depunerea cererilor pentru campania 2015 începe în luna martie. Ei vor trebui să facă declaraţia de solicitare a sumelor la plată pe proprie răspundere, iar în momentul depunerii solicitării să aibă făcute demersurile necesare înregistrării ca PFA. Termenul în care se depun cererile va fi începând din martie până pe 31 mai; cred că există timpul necesar la dispoziţia fermierului de a face demersurile. Termenul oricum se poate prelungi până pe 9 iunie, dar cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi de întârziere peste data de 31 mai.

Vă aşteptaţi ca toţi fermierii să se autorizeze, astfel încât să nu piardă aceste sume importante sau credeţi că vor exista şi probleme vizavi de trecerea acestora la statutul de persoană juridică?

Structura exploataţiilor, din datele pe care le deţine APIA din anii anterori, relevă faptul că sub plafonul de 5.000 de euro sunt peste 60% din beneficiari, diferenţa fiind exploataţii ori persoane fizice şi juridice care utilizează terenuri, deţin animale, ce depăşesc plafonul de 5.000 de euro. Cred că în cazul unor exploataţii mari nu va fi o problemă. Şi pentru că tot aţi vorbit de ieri, gândiţivă numai la faptul că un plafon de 5.000 de euro, în ceea ce priveşte plăţile naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic, ar însemna un efectiv de aproximativ 750 de oi. Un deţinător al unui astfel de şeptel nu este un mic fermier. Este un efort uman şi un obiect de activitate care îl poate realiza cineva care are expertiză.

„În cazul societăţilor comerciale, sumele primite ca subvenţie sunt impozabile. MADR şi MFP discută cu privire la momentul impozitării“

Ce va însemna sistemul de plăţi directe pentru agricultură începând cu anul acesta?

Plăţile directe definite de Regulamentul 1307/2013 aduc în atenţie cinci scheme noi: este vorba de consacrata plată unică pe suprafaţă SAPS, apoi plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, respectiv schema de plată reprezentând sprijinul cuplat. Pe lângă acestea, se acordă Ajutoarele Naţionale Tranzitorii (ANT) în sectorul vegetal şi zootehnic, care sunt, de altfel, fostele Plăţi Naţionale Directe Complementare (PNDC) în aceste sectoare. Categoriile de beneficiari sunt cele care au primit plăţi complementare în 2013, iar condiţiile de eligibilitate sunt aceleaşi. Pentru animale există acea dată de referinţă - 31 ianuarie 2013, în timp ce pentru sectorul vegetal sunt condiţiile care există în acest moment în Ordonanţa de Urgenţă 125/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În ceea ce priveşte cuantumul SAPS, din 2015 acesta se determină conform Regulamentului 1307 prin deducerea din plafonul total alocat României, de aproape 1,6 miliarde de euro în anul 2015, a schemelor de plăţi cuplate de producţie, a schemei de plată pentru înverzire, a schemei de plată pentru tinerii fermieri, rezultatul fiind, după eliminarea cotelor procentuale alocate fiecărei dintre aceste măsuri, al unui plafon SAPS. Aici vom discuta de o plată de bază determinată la o suprafaţă de 9,978 milioane de hectare, una de referinţă începând cu anul în curs. Aceasta este suprafaţa solicitată şi declarată eligibilă în campania pentru anul agricol 2013. Având aceste date exacte asupra suprafeţelor utilizate, există inclusiv un risc mai mic de aplicare a coeficientului de corecţie liniară asupra plăţilor acordate fermierilor.

Să luăm ca exemplu un producător din sectorul vegetal. Pe lângă plăţile SAPS şi ANT, am aflat că plata pentru înverzire (existenţa unor culturi fixatoare de azot în sol) ar putea aduce cu sine venituri importante. Ce condiţii trebuie să îndeplinească fermierii pentru a primi aceşti bani?

În calculul plăţii pentru înverzire, fermierul trebuie să îndeplinească trei condiţii esenţiale pentru a primi banii. Una dintre ele ar fi rotaţia sau diversificarea culturilor. Apoi, în privinţa pajiştilor permanente există condiţia menţinerii acestora şi prezenţa unei zone de inters ecologic pe suprafaţa agricolă solictată la plată. Zona de interes ecologic trebuie să fie de minimum cinci la sută, în condiţiile în care suprafaţa exploataţiei depăşeşte 15 ha.

Am discutat de oportunităţile de câştig din culturile fixatoare de azot, plantate în zonele de interes ecologic. Care sunt celelalte forme de plăţi directe pe care fermierii le vor primi de la APIA începând cu acest an?

În calculul sumelor care vor fi primite de fermieri intră atât plata SAPS, ANT şi zonele de interes ecologic, cât şi schemele de plăţi cuplate de producţie. În categoria culturilor care fac obiectul schemei de plată cuplată de producţie sunt cele care îndeplinesc criteriul de eligibilitate al plăţii pentru înverzire, iar aici mă refer la culturile fixatoare de azot: lucerna, mazărea pentru boabe, fasolea pentru boabe, soia convenţională. Un simplu exemplu - la cultura de soia convenţională, plata suplimentară provenită din sprijinul cuplat, pe lângă plata de bază SAPS, este în 2015 estimată la un nivel de aproximativ 325 de euro la hectar (pentru soia), ajungând undeva la 370 de euro la hectar la sfârşitul perioadei de programare, adică în 2020.

Vorbim de bani neimpozabili care vin de la UE...

Bani neimpozabili în condiţiile în care vorbim de o PFA, de o persoană fizică. În cazul societăţilor comerciale, sumele primite ca subvenţie sunt impozabile. Este discuţia asupra momentului când sunt impozitate acestea. Colegii de la MADR au avut o discuţie cu colegii de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), în sensul stabilirii perioadei de impozitare ca fiind momentul când femierul a primit deja sumele, nu pe baza deciziei de plată. Acum este apanajul Ministerului de Finanţe, al ANAF.

Ca proiecţie, cam cât ar fi plata pe 2015, chiar estimativ vorbind?

Estimativ, plata de bază plus celelalte scheme de subvenţionare vor conduce la un cuantum echivalent cu cel din anul 2014. În condiţiile în care fermierul aplică pentru schema de plată sprijin cuplat, fermierul va beneficia de sume substanţial mai mari decât în anul 2014.

Pot merge cot la cot schemele de plată cuplată cu cele care privesc zonele de interes ecologic?

Plata pentru înverzire poate fi combinată cu sprijinul cuplat. Pe întreaga exploataţie, trebuie îndeplinite cele trei principii. Dacă se găseşte şi acea zonă de interes ecologic de minimum 5% din structura exploataţiei, în cazul suprafeţelor de peste 15 ha, da, se pot primi atât sumele aferente sprijinului cuplat, cât şi plata pentru înverzire.

Care a fost cuantumul SAPS în 2014?

În 2014, reglementată prin actul normativ, suma a fost de 156,89 euro/ha. După aplicarea coeficientului de reducere liniară de aproximativ 11,11%, a rezultat o plată de aproximativ 138-139 de euro per hectar, bani europeni. În plus, a fost acel ANT de 19,81 euro la hectar.

Să nu greşim. Care ar fi calculul aproximativ pentru 2015?

Din plafonul total de 1,6 miliarde de euro pentru 2015 se deduc cotele procentuale dedicate schemelor de plată redistributivă - 5% din întregul plafon, plăţii pentru înverzire - 30 la sută din întregul plafon, tinerii fermieri - 2 procente din întregul plafon, respectiv sprijinul cuplat - 15% din întregul plafon. Astfel, sumele brute rezultate din acest algoritm de calcul se deduc din plafonul total de 1,6 miliarde de euro, rămânând ca plată SAPS un plafon undeva la jumătatea celui stabilit de Comisia Europeană.

Ca să înţeleagă toată lumea, cât vor primi fermierii în acest an ca subvenţie?

Dacă ar fi să pornim de la o simulare ad-hoc, împărţind totalul aproximativ care ar urma să revină plăţii de bază SAPS, suma rezultată ar urma să orbiteze în jurul unui nivel aproximativ de 77 de euro per hectar. Să explicăm însă în câteva cuvinte sistemul. Raportat la suprafaţa declarată şi, în funcţie de schemele pentru care fiecare dintre fermieri aplică, mă refer aici la plata redistributivă care este prevăzută a fi în trepte (pentru primele 30 de hectare pe exploataţie, unde primele cinci ha primesc un plus de 5 euro pe hectar pe lângă plata de bază, iar următoarele 25 ha, indiferent de mărirea exploataţiei, primesc încă 45 de euro), practic, în cazul ultimelor 25 ha, fermierul ar ajunge la o plată SAPS plus sprijinul rezultat din plata redistributivă de 121 de euro per hectar. În condiţiile în care în structura exploataţiei sale un producător agricol aplică practicile benefice pentru climă şi mediu - acea prezenţă a zonei de interes ecologic, menţinerea păşunilor permanente, respectiv rotaţia culturilor - el poate beneficia de o plată suplimentară. Aici va trebui să vedem însă care va fi nivelul cererilor. Neputând estima care va fi suma exactă şi având un plafon de 30 la sută din nivelul total al sumelor alocate prin FEGA, rezultatul va depinde de numărul de fermieri eligibili.

Aceşti 121 de euro ar fi subvenţia pentru cele 25 ha care intră la plata redistributivă. Pentru restul (în situaţia asta sunt zeci de mii de mari fermieri) sunt 77 de euro la hectar, la care se adaugă acea plată naţională fixă per hectar?

Se adaugă acel Ajutor Naţional Tranzitoriu (ANT) care provine de la bugetul de stat. Sprijinul este suportat din resursele bugetare ale statului membru. Conform prevederilor Regulamentului 1310/2013 şi ale Regulamentului 1307/2013, cuantumul plăţilor aferent ANT, faţă de data de referinţă - campania 2013, înregistrează o regresie progresivă până în anul 2020. Dacă pentru anul 2014 ANT a reprezentat 80% la sută din nivelul plafonului maxim acordat în anul 2013, acesta va avea o scădere de cinci puncte procentuale în fiecare an până la finalul perioadei de programare, adică 2020. În 2015, acest sprjin va fi de 75% din nivelul plafonului din 2013, an în care ANT a fost de 21 de euro la hectar. Ne raportăm aici la plafonul total alocat României, nu la plata per unitate. Spun asta pentru că şi în cazul ANT există o anumită suprafaţă de referinţă, una determinată prin interogarea bazei de date APIA. Suprafaţa de referinţă pentru 2013, preluată pentru toată perioada de programare 2014-2020, este în jur de 9,978 milioane ha. Însă suprafaţa pentru care s-au acordat ANT, cei 19,81 euro, a fost de 6,8 milioane ha, în condiţiile în care nu au fost luate în calcul culturile permanente - vii şi livezi, respectiv păşunile.

Anul acesta, subvenţia ar fi de 75% din plata SAPS pentru cele 6,8 milioane ha şi 75% din ANT. Corect?

Asta va depinde în mare măsură de suprafaţa care va fi solicitată în anul 2015. Suprafaţa de referinţă în anul 2015 pentru ANT poate creşte sau se poate diminua în funcţie de evoluţia culturilor cuprinse în această plată; variaţii majore nu pot exista. Dacă în anul agricol 2014, suma totală disponibilă pentru plăţi ANT a fost de circa 134 de milioane de euro, în 2015, aplicând o reducere de cinci la sută din nivelul plafonului aferent anului 2014, se ajunge la o cifră aproximativă de 127 de milioane de euro.

Ionel VĂDUVA