Ministerul Agriculturii gândeşte o strategie de gestionare a apei

1/8/2020

Cu toţii resimţim efectele schimbărilor climatice, iar faptul că agricultura rămâne în continuare meteo-dependentă, în lipsa unor investiţii specifice, amplifică riscurile care apar în procesul de producţie.

Strategia de gestionare a apei propusă de Ministerul Agriculturii integrează nu doar aspectele privitoare la irigaţii, dar şi cele referitoare la drenare, desecare, combaterea eroziunii solului şi chiar acţiunile de combatere a căderilor de grindină şi de creştere a precipitaţiilor. Această abordare cuprinzătoare poate aduce beneficii punctuale agriculturii autohtone, iar sumele necesare pot veni şi din alte surse în această perioadă când la nivelul Comisiei Europene s-a decis ca statele membre, în contextul pandemiei cu COVID-19, să primească un sprijin consistent pentru relansarea economică.

„Există un program naţional privind reabilitarea infrastructurii de irigaţii, s-au făcut primii paşi în ultimii ani, dar sumele alocate, de 170.000.000 de lei pe an, au fost insuficiente. În ultimii 30 de ani, pe ceea ce înseamnă sisteme de irigaţii, desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului s-a făcut prea puţin şi s-a distrus foarte mult. Anul acesta am simţit acut acest lucru şi trebuie să finanţăm mai consistent aceste lucrări şi de aceea este necesar să avem o strategie de gestionare a apei, acceptată de întregul guvern, dar şi de cele care vor urma. Avem nevoie de o astfel de strategie care înseamnă nu doar irigaţii, ci şi modul inteligent în care vom gestiona această resursă vitală, dar epuizabilă. În maximum 10 ani ar trebui să rezolvăm această problemă pentru că nu ştim ce ne vor aduce anii următori din punct de vedere al precipitaţiilor. Pentru sistemul naţional antigrindină trebuie ca până în anul 2024 să cuprindem toată suprafaţa agricolă a ţării, pentru a fi protejată“, a afirmat Adrian Oros, ministrul Agriculturii. Potrivit oficialului, pentru realizarea acestor lucrări mari de infrastructură sunt necesare sume consistente ce pot fi alocate atât din Programul Naţional Strategic (PNS), cât şi din Programul Naţional de Creştere a Rezilienţei. „În urma calculelor noastre a rezultat suma de circa 6 miliarde de euro. La nivelul guvernului s-a acceptat această sumă, însă noi va trebui să scriem un proiect pe care sa-l fundamentăm.“

O altă necesitate identificată se referă la posibilitatea fermierilor de a se dota cu echipamente de irigaţii. „În cadrul PNS există o altă prioritate, aceea de a acorda granturi pentru achiziţionarea de echipamente de irigaţii, pentru că am observat că şi acolo unde am reuşit să introducem apă pe canale, unii fermieri nu au suficiente echipamente pentru irigaţii“, a mai spus reprezentantul MADR.

Măsuri pentru un acces facil la piaţă

Un alt subiect adus în atenţia publică de ministrul Agriculturii este sprijinirea fermierilor români în activitatea de comercializare a produselor agricole deoarece accesul acestora la piaţă este unul dificil. „Trebuie să încercăm să-i sprijinim în mod indirect pentru că statul nu poate interveni în acest proces de comercializare. Trebuie să dezvoltăm o piaţă publică locală puternică.

Am început modificări în ceea ce înseamnă achiziţiile publice locale, trebuie ca edilii să aibă posibilitatea să achiziţioneze, pentru toate nevoile din localităţile lor, produse agroalimentare locale. Trebuie să acceptăm că, deşi fermierii români reuşesc să producă şi cantitativ, şi calitativ ca oriunde în Europa, nu reuşesc să vândă întreaga producţie la preţuri competitive. De multe ori nu reuşesc să-şi procure inputuri la preţuri avantajoase. Acest lucru, pe lângă multe altele, îi defavorizează faţă de fermierii europeni şi acest lucru trebuie să încercăm cu toţii să-l corectăm în următoarea perioadă, 2021-2027, dacă vom şti cu inteligenţă şi obiectivitate să scriem Planul Naţional Strategic, să-l fundamentăm şi să-l monitorizăm.“ Conform oficialului, una dintre priorităţile PNS este crearea unei reţele de colectare, depozitare, sortare, ambalare, etichetare şi comercializare a produselor româneşti ce va fi construită în jurul a opt depozite regionale dotate cu temperatură controlată. „Partea de depozitare şi procesare o vom finanţa consistent atât în PNS, cât şi în anii de tranziţie, iar cei care vor fi în cooperative vor primi la proiecte puncte în plus pentru că ne dorim ca pe cei mici şi mulţi să îi ajutăm rapid să devină competitivi.“

Ana IONIŢĂ

0 Comments

articole

Ministerul Agriculturii gândeşte o strategie de gestionare a apei

Leave a Reply.

NEWSLETTER

SERVICII

PARTENERI

CONTACT