Miscanthus giganteus - o plantă energetică cu calităţi deosebite

Miscanthus giganteus a fost adusă în ţară cu circa 15 ani în urmă datorită calităţilor deosebite ca plantă energetică şi ca sursă de celuloză. Între timp suprafeţele s-au extins, fiind recomandată în zona de cultură a porumbului. Este o plantă perenă şi cu pretenţii reduse în general, factorul cel mai important pentru ea fiind apa, a subliniat Ioan Sabău, reprezentant al companiei Alianţa pentru Energie Regenerabilă. În plus, este cultură eligibilă pentru subvenţie.

Cel mai frecvent se utilizează ca material pentru producerea energiei electrice prin cogenerare. Tulpinile tocate pot fi cu uşurinţă transformate în brichete sau peleţi fără a avea nevoie de aditivi speciali. De asemenea, este foarte rentabilă pentru producerea celulozei (având un randament de 55%), a ligninei (20% randament de extragere), la obţinerea de zahăr, bioetanol, acid vanilic şi un alt tip de material numit bioplastic. Poate înlocui lemnul pentru construcţii: prin prelucrare se obţin grinzi, materialul fiind mai dur, dar şi mai elastic. În România există plantaţii în judeţele: Constanţa, Călăraşi, Mehedinţi, Dolj, Ialomiţa, Galaţi, Olt, Vaslui, Vâlcea, Satu Mare, Timiş, Dâmboviţa etc., ajungând să ocupe anul trecut mai mult de 1.200 ha.

Câteva avantaje care o recomandă

Fiind o plantă ierboasă sterilă în Europa, se înmulţeşte doar pe cale vegetativă, prin rizomi, şi nu este invazivă.  

După primul an, de regulă nu este necesar nici un tratament sau îngrijire a terenului;
• producţie medie - 18 tone/ hectar/an; nu aveţi costuri anuale pentru seminţe/rizomi şi de lucrări la sol timp de 20-25 de ani;
• rădăcinile pot ajunge până la 6 m adâncime pentru a căuta apă;
• terenurile plantate cu Miscanthus pot fi cu uşurinţă redate altor tipuri de culturi;
• se poate planta pe anumite soluri mai puţin indicate pentru alte specii;
• excelentă pentru captarea CO2, reducerea emisiilor, ceea ce înseamnă potenţial de generare de venituri prin certificate verzi;
• Miscanthus poate creşte fără îngrăşăminte (în timpul iernii toate frunzele cad şi acţionează ca un îngrăşământ natural) şi poate fi cultivată şi pe soluri poluate, fără a extrage elementele toxice din sol;
• recoltarea este simplă, cu o combină sau presă de balotat;
• materialele recoltate pot fi stocate cu uşurinţă, nu necesită uscare prealabilă.

Elemente de tehnologie

Miscanthus se plantează în primăvară şi o dată plantată poate rămâne în sol timp de 20-25 ani. În primul an de la plantare nu se recoltează, nu are randament din punct de vedere economic şi va fi lăsată în teren să crească şi să se stabilizeze cultura. În primăvara anului următor planta creşte, frunzele cad din nou în toamnă/iarnă, oferind nutrienţi pentru sol, precum şi o erbicidare naturală. Se recoltează la începutul primăverii. Ciclul acesta se repetă în fiecare an. Perioada optimă de plantare are loc în lunile martie şi aprilie. Pregătirea solului pentru plantare se face ca şi pentru cultura de porumb. Pentru aceasta se folosesc rizomi, care vor fi plantaţi cu ajutorul utilajelor (semi)automatice de plantare similare cu cele pentru cartofi. Densitatea optimă este 10.000 rizomi/ha (1 m x 1 m). Este important ca adâncimea de plantare să fie egală (la 5-8 cm), iar terenul să fie curat de buruieni perene în momentul plantării (pentru aceasta se poate face o erbicidare preemergentă, de preferat în anul anterior, şi una postemergentă, în funcţie de gradul de îmburuienare). După plantare, rizomii trebuie acoperiţi şi solul compactat. Investiţia este de circa 2.300-2.500 euro/ha.

Ca şi porumbul, în primul an poate fi atacată de unii dăunători de sol, de aceea este recomandat un tratament la sol cu insecticide. Planta este vulnerabilă doar la răsărire, apoi, după primul an, se stabilizează şi nu mai este afectată. Rizomii nu trebuie trataţi înainte de plantare, dar se pot adăuga diverse îngrăşăminte. Nu dă producţii rentabile în zone prea aride. Recoltarea se poate face începând din anul al doilea al culturii, în uscat, primăvara cu un utilaj de recoltat porumb furaje (tocat) sau taiate şi apoi balotate, în funcţie de modalităţile de utilizare. În timpul iernii, frunzele cad şi paiele se usucă, ajungând la o umiditate de aproximativ 12% înaintea recoltării, deci nu necesită uscare. În Germania, Austria, Ungaria, cei mai mulţi şi-au făcut plantaţii pentru a rezolva problema combustibilului necesar
încălzirii. În general, sunt plantaţii de aproximativ un hectar. Britanicii sunt însă cei mai mari cultivatori de Miscanthus în scop energetic, iar francezii au deja un brevet pentru obţinerea grinzilor, se pare de patru ori mai rezistente la torsionare decât lemnul. Şi pentru România, cei de la AER sunt în discuţii avansate cu un partener străin pentru o fabrică de celuloză pe bază de Miscanthus, mai ales că există şi suprafeţe disponibile în sudul ţării de pe care să poată recolta producţia necesară. Aceata reprezintă o alternativă mai economică la lemnul tot mai scump. În România, AER (Alianţa pentru Energie Regenerabilă) a omologat soiul cu acelaşi nume - Miscanthus, înregistrat şi în Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante de Cultură din România, iar din 2016, la Arad, funcţionează şi o pepinieră de rizomi.

• 1 litru motorină = 42 Megajouli = 11,67 kW
  
• 1 kg Miscanthus = aprox. 18 Megajouli= 4,4 kW circa 2,3 kg Miscanthus, 14% umiditate = 1 litru motorină
  
• 1 mc Miscanthus tocat = aprox . 130 kg
  
• 1 mc peleţi sau brichete Miscanthus = aprox. 650 kg