Modele de succes în agribusiness

În cadrul Forumului Internaţional de Agricultură - RALF au fost prezentate două modele de succes în agricultura românească: exploataţia Agricost din Insula Mare a Brăilei şi Combinatul Agroindustrial Curtici. Prima societate, unică în UE după dimensiune, se concentrează pe creşterea randamentului culturilor agricole şi eficientizarea costurilor, pe când cea de-a doua funcţionează pe principiul integrării activităţiilor desfăşurate. Sunt două modele de business cu care ne mândrim la nivel de ţară.

Despre Agricost a vorbit dr. ing. Lucian Buzdugan, preşedintele Consilului de Administraţie al societăţii, nu înainte însă de a sublinia faptul că România ocupă locul 5 în Uniunea Europenă după suprafaţa arabilă şi cea cultivată cu cereale. În opinia sa, România dispune de cele mai mari rezerve în domeniul agricol din spaţiul comunitar. Ponderea populaţiei ocupate în agricultură este foarte mare, de 24%, comparativ cu media europeană, care se situează la 5,1%. De asemenea, valoarea adăugată brută a agriculturii în economia ţării este una ridicată, de 4,8%, comparativ cu cea europeană. În ciuda rezervelor de care dispunem, agricultura românească nu înregistrează progrese remarcabile. Deşi se observă o îmbunătăţire a randamentelor pe unitatea de suprafaţă, acestea sunt sub media obţinută la nivel european. La grâu, în 2015 am avut o producţie medie de 3,6 t/ha, în 2016 de aproape 4 t/ha, iar la nivel european media a fost de 5,82 t/ha. În cazul porumbului, avem o producţie medie de 4,1 t/ha, cu mult sub media europeană, de 7,3 t/ha. „Când am început activitatea în Insula Mare a Brăilei producţia medie la grâu era de până în 3 t/ha, iar acum a ajuns la 6,8 t/ha. La porumb, am înregistrat aceeaşi evoluţie: am pornit de la o producţie medie de circa 2 t/ha şi astăzi realizăm 11,636 t/ha“, a afirmat dl Buzdugan. În cadrul evenimentului, acesta a prezentat o simulare a situaţiei în care recolta obţinută de România la culturile de grâu, orz şi porumb ar ajunge la nivelul mediu al celei din Bulgaria şi UE. „Dacă am produce grâu, orz şi porumb la nivelul Bulgariei, am obţine un spor de recoltă de 7 milioane de tone, iar dacă am produce la nivelul Uniunii Europene, am avea un plus de 12 milioane de tone. România ar putea cultiva un milion de hectare de soia, cu o producţie medie de 3 t/ha, ceea ce ar însemna valoric un miliard de euro. Nici o ţară din UE nu are condiţii atât de favorabile cultivării soiei aşa cum le are România. (...) Se discută despre creşterea suprafeţei irigate. Se poate realiza uşor irigarea culturilor din jurul Dunării. Incintele indiguite pot asigura 4 milioane de tone, producând la nivelul Insulei Mari a Brăilei. Ar putea fi irigate peste 400 mii de hectare, care ar contribui la securitatea alimentară a României“, a declarat dl Buzdugan. Exploataţia din Insula Mare a Brăilei are o suprafaţă de 56.000 ha. Producţia anuală rezultată se ridică la 415 mii tone, ceea ce înseamnă o cantitate medie de 7 tone/ha. „Misiunea noastră este aceea de a implementa continuu noi tehnologii şi a îmbunătăţi managementul exploataţiei agricole. Investim în cercetare, în implementarea de noi tehnologii, ne perfecţionăm continuu şi avem grijă de mediu şi de oameni. Activitatea economică vizează creşterea randamentelor per hectar şi reducerea costurilor, toate acestea conducând la creşterea rentabilităţii“, a susţinut acesta. Cea mai sigură măsură de a creşte productivitatea constă în cultivarea de soiuri şi hibrizi adaptaţi condiţiilor climatice zonale. Agricost are un câmp de testare pentru soiuri şi hibrizi, diverse elemente tehnologice, produse fitosanitare şi îngrăşăminte chimice. „Suntem ca o adevărată staţiune de cercetare. Nimic nu se introduce în Insula Mare a Brăilei fără a fi testat timp de 3 ani.“ Societatea a fost dotată cu maşini şi utilaje agricole performante, iar amortizarea tehnicii agricole s-a realizat repede, într-un interval de 2-3 ani. Irigarea culturilor a condus, de asemenea, la creşterea producţiilor agricole. Astăzi, în IMB se irigă o suprafaţă de 41.000 ha şi există un proiect pentru amenajarea sistemelor de irigaţii pe încă 10.000 ha. Având în vedere faptul că pânza freatică este la mică adâncime, îngrăşămintele chimice sunt folosite în cantităţi moderate. „Nu depăşim 170 kg azot/ha. Îngrăşămintele chimice le administrăm fracţionat, local şi la momentul optim. Folosim şi biostimulatori. Combaterea dăunătorilor o realizăm cu utilaje de mare precizie.“ În ceea ce priveşte depozitarea producţiei agricole, Agricost deţine un siloz cu o capacitate de 40.000 de tone, iar în urmă cu 6 ani a introdus sistemul de stocare în silobag-uri - o metodă importată din Argentina. „Drumul nostru a parcurs mai multe etape, care au condus la realizarea unei producţii agricole de 415.000 de tone în 2016, pornind de la 19.000 de tone, şi vrem să realizăm o producţie totală de 500.000 de tone. Am prins vremea când se foloseau biotehnologiile, când cultivam 17.000 ha cu soia modificată genetic. Apoi am trecut la etapa conservativă, de efectuare a lucrărilor minime ale solului, de păstrare a apei în sol etc. Sunt 7 ani de când nu mai arăm în IMB şi reducem foarte mult numărul de treceri cu utilajele din dotare. Astăzi, 15.000 ha sunt cultivate cu plante amelioratoare, printre care soia ocupă cel mai important loc, urmată de lucernă, care ocupă 2.500 ha, dar pe care dorim s-o cultivăm în viitor pe 10.000 ha. A urmat etapa aplicării tehnologiilor durabile, de creştere a fertilităţii naturale a solului, de reducere a consumului energetic, de creştere a biodiversităţii, fracţionării dozelor de îngrăşăminte chimice, aplicării fosforului la nivel radicular. Avem laborator propriu de analiză a solului. Acum suntem în plină perioadă de implementare a tehnologiilor de precizie, pentru efectuarea computerizată a fertilizării, managementul pânzei freatice, a microelementelor, pentru analiza ţesutului pe faze de vegetaţie, reducerea dozelor de pesticide cu 2025% prin îmbunătăţirea calităţii apei din soluţie, digitalizarea şi folosirea dronelor“, a spus dl Buzdugan.

Măsuri pentru creşterea eficienţei economice în agricultură

Potrivit dr. ing. Lucian Buzdugan, trebuie luate urgent anumite măsuri pentru creşterea performanţelor în agricultura românească. Creşterea suprafeţei minime a exploataţiilor agricole româneşti până la nivelul UE este una dintre acestea. În România sunt 3,3 milioane de exploataţii, iar mărimea medie a acestora este de 3,6 ha. O altă necesitate este maximizarea randamentelor pe hectar la nivelul ţărilor vecine, iar aceasta se poate face prin refacerea inteligentă a sistemului de irigaţii, dar şi prin folosirea de seminţe cu valoare genetică superioară. Pe 800.000 ha cultivate cu porumb se foloseşte încă sămânţă necertificată. Dacă s-ar încuraja utilizarea de seminţe superioare, doar prin aplicarea acestei simple măsuri producţia medie pe ţară ar creşte cu 1,28 t/ha. Domnul Buzdugan a propus aplicarea unui sistem de voucher pentru achiziţia de seminţe de calitate, pesticide etc. pentru micii fermieri pentru a creşte producţia agricolă. Reducerea costurilor pe suprafaţă şi atragerea fondurilor europene în proporţie de 100% ar fi alte două metode de creştere a randamentelor în agricultura românească. De asemenea, încheierea de parteneriate strategice, stimularea pregătirii profesionale a agricultorilor şi grija faţă de mediul înconjurător ar avea acelaşi efect.

Un model integrat

Societatea Agricolă Combinatul Agroindustrial Curtici a luat fiinţă în anul 1991, prin asocierea liberă a proprietarilor de pământ din oraşul Curtici, pe scheletul fostului CAP Lumea Nouă. Iniţial s-a pornit cu un număr de 75 membri fondatori, cu o suprafaţă de 234 ha teren agricol, pentru ca în prezent societatea să deţină şi să exploateze o suprafaţă de 5.130 ha teren agricol, aflată în proprietatea a peste 2.500 de membri asociaţi. Obiectul principal de activitate al societăţii îl reprezintă activităţile în ferme mixte, constând în cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, în procesarea cărnii şi a laptelui şi comercializarea produselor finite. Este un model de afacere cu circuit închis care asigură profitabilitatea indiferent de fluctuaţiile pieţei. Cu toate acestea, deciziile luate la nivel înalt au condus la pierderi în domeniul creşterii animalelor pentru carne. „Din toamna lui 2015 şi până în luna mai a anului trecut, în condiţiile în care UE s-a îndrăgostit puternic de Ucraina, am câştigat un embargo cu ruşii. Am pierdut enorm. Pe jumătate de an livrarea a 5.000 de tone de carne a condus la pierderi de 2,5 milioane de euro. Niciodată în ultimii ani preţul cărnii nu a fost atât de mic. S-a ajuns de la 1.750-1.800 euro/tonă la 1.200 euro/tona de carne şi chiar sub acest preţ. A fost o negociere proastă din partea Uniunii Europene. Nu trebuia! Ce am câştigat astăzi? Am câştigat că s-a trezit ursul din bârlog şi ruşii au început să-şi facă abatoare, complexe de porci şi s-a pierdut definitiv o piaţă pentru carnea de porc. Dacă s-a pierdut în cazul cărnii de porc, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în buzunarele oamenilor, profitul nu a scăzut, graţie integrării pe care o avem“, a spus dr. ing. Dimitrie Muscă, director general al CAI Curtici. Combinatul deţine o fabrică de lapte, o brutărie, o moară pusă în funcţiune în decembrie 2016, un abator autorizat, o fermă de vaci de lapte cu 1.250 de capete şi o fermă de vaci de carne cu 600 de capete. „Avem două complexe de creştere a porcilor, unul de 24-25 mii capete şi celălat de 10.000 capete. Am construit şi cel de-al treilea complex, pe care deocamdată îl populăm doar cu matcă şi care va avea o capacitate de 25-30.000 de capete.“ Produsele lactate şi cele din carne sunt valorificate şi în cele 35 de magazine proprii. Pe piaţa din vestul ţării, CAI Curtici furnizează 10.000 tone de carne. Combinatul are şi un laborator performant pentru analiza produselor alimentare. „Am investit în acest laborator aproximativ un milion de euro pentru că nimeni nu mă protejează mai bine decât o fac eu“, a susţinut dl Muscă. În prezentarea sa, directorul combinatului a atins şi subiectul salarizării oamenilor care trebuie să fie atractiv pentru a-i atrage în sectorul agroindustrial. „Plătim bine oamenii. Am avut multe întâlniri cu colegii şi toată lumea zicea să nu mai spun ce salariu câştigă oamenii de la Curtici. Stimaţi colegi, numai aşa putem aduce românii acasă din străinătate, dacă-i plătim bine. Pentru că aşa cum se uniformizează preţul la absolut toate lucrurile, aşa trebuie să se uniformizeze salariile şi atunci oamenii vor veni acasă pentru că peste tot avem nevoie de forţă de muncă, avem nevoie de oameni.“ În cadrul intervenţiei sale, dl Muscă a vorbit şi despre riscurile exploatării gazelor de şist, printre care se numără şi contaminarea apelor cu lichidul de foraj. „Întreaga ţară este concesionată celor care vor să scoată gaze de şist. Sunt toată ziua în procese. Indiferent de ce se spune, tehnologia are o pierdere de 7%, iar substanţele chimice pot ajunge în pânza freatică. Să fim în cunoştinţă de cauză, pentru că o dată poate o să vă cerem sprijinul pentru că suntem fraţi de suferinţă, pentru că nu este normal să-şi bată joc de ţară, mai ales atunci când avem un potenţial agricol foarte mare. În cazul nostru vorbim de o producţie de la 7 până la 9 t/ha la grâu şi de 12-14 t/ha la porumb în sistem neirigat. Este un subiect care ar trebui să ne intereseze deoarece este legat de siguranţa naţională. Nu este normal să nu ripostăm. Trebuie să fim mult mai uniţi, să ne spunem opinia“, a declarat dl Muscă.

Ana IONIŢĂ