Modernizarea sistemelor de irigaţii din România

În plan teoretic şi practic, modernizarea sistemelor de irigaţii ar avea ca rezultat o mărire netă a suprafeţei irigate. AFIR ne informează iar că beneficiarii interesaţi pot primi finanţare prin PNDR, ba chiar a prelungit sesiunea de depunere a dosarelor până la sfârşitul lunii septembrie. Deschiderea sesiunii de primire a proiectelor vizează investiţii în modernizarea sistemelor, mult dorite de fermieri, dar dificil de înfăptuit, prin submăsura 4.3 I - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructură de irigaţii.

În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt prevăzute măsuri pentru reabilitarea sistemului de irigaţii. Pentru a accesa fonduri europene, fermierii trebuie să se asocieze în aceste organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, sunt de părere specialiştii în domeniu. Prin intermediul acestor OUAI, pot fi preluate cu titlu gratuit actualele staţii de pompare şi modernizate prin fonduri europene. Reprezentanţii ai Îmbunătăţirilor Funciare spun că se fac eforturi foarte mari pentru repunerea în funcţiune a sistemelor de irigaţii şi că lucrul acesta se poate face doar prin asocierea fermierilor la staţiile de pompare. Aceste organizaţii vor prelua în proprietate staţiile şi le pot reabilita prin fonduri europene. Apa care vine pe canalele de irigaţii până la staţii este gratuită. Fermierii vor avea costuri doar cu lucrările de irigaţii efectuate pe terenurile pe care le deţin. Pe de altă parte, AFIR a publicat un studiu intitulat ,,Analiza privind potenţialul impact al sistemelor de irigaţii asupra resurselor de apă din punct de vedere cantitativ, ca rezultat al actualizării Strategiei Investiţiilor în sectorul irigaţii prin evaluarea indicatorilor aferenţi regimului hidrologic“. Documentul, solicitat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a fost elaborat de Ministerul Apelor şi Pădurilor. Studiul a fost necesar pentru a evalua impactul pe care proiectele care vizează investiţii în modernizarea sistemelor cu rezultat în mărirea netă a suprafeţei irigate îl au asupra surselor de apă. Astfel, au fost analizate sursele de irigaţii, respectiv fluviul Dunărea, râurile interioare, lacurile naturale şi lacurile de acumulare.

Concluziile studiului arată că suprafaţa irigată a României poate fi mărită fără a se înregistra un impact negativ asupra surselor de apă. În consecinţă, suprafaţa irigată poate creşte de la 619 mii ha la peste 1,8 milioane ha. „Infrastructura de irigaţii este un element-cheie în ceea ce înseamnă o agricultură sustenabilă în România, atât pentru fermieri, cât şi pentru populaţie. Chiar dacă nevoia de a iriga este mare, apa folosită pentru irigaţii trebuie să fie gospodărită cu mare grijă, impactul consumului de apă asupra mediului, chiar şi în folosul agriculturii, fiind unul major. Fără rezultatele acestui studiu, prevăzut în Ghidul Solicitantului, agenţia nu a putut finanţa până acum proiecte care să prevadă creşterea suprafeţei irigate. Analiza a fost cu atât mai necesară cu cât grija noastră în implementarea măsurilor de dezvoltare rurală este legată atât de binele agriculturii, cât şi de protejarea mediului înconjurător şi a infrastructurii naturale a României, acestea fiind condiţii obligatorii pentru toate proiectele finanţate prin PNDR“, a declarat directorul general al AFIR, Adrian-Ionuţ Chesnoiu. O investiţie având ca rezultat o mărire netă a suprafeţei irigate care afectează sursele de apă subterană sau de suprafaţă este eligibilă numai dacă acestea sunt considerate satisfăcătoare în ceea ce priveşte cantitatea de apă în planul de management al bazinului hidrografic. Totodată, eligibilitatea proiectului este dată şi de analiza de mediu realizată de către autoritatea competentă, care trebuie să confirme că nu va exista niciun efect negativ semnificativ asupra mediului. Sprijinul public pentru investiţiile finanţate prin această submăsură este 100% nerambursabil şi nu va depăşi 1.000.000 euro/proiect pentru sistemele de irigaţii aferente staţiilor de punere sub presiune (SPP) sau 1.500.000 euro/proiect pentru amenajarea sistemelor de irigaţii aferente staţiilor de pompare şi repompare (SPA - Staţii de pompare a apei, SRP - Staţii de repompare).

Dar trebuie să ţinem cont că noi, românii, fie că ne place sau nu, suntem balcanici. Iar balcanismul, după cum îl definea George Călinescu în literatură, este „un amestec gras de expresii măscărioase, de impulsuri lascive, de conştiinţă a unei identităţi aventuroase şi tulburi, totul purificat şi văzut mai de sus de o inteligenţă superioară“. Balcanismul capătă accente peiorative, căci este asociat cu superficialitatea, cu dezordinea, cu trecerea la optativ a multora dintre valorile morale, cum ar fi responsabilitatea ori respectarea cuvântului dat. Pe de altă parte, balcanismul presupune şi nişte însuşiri de diferenţiere pozitivă: isteţime, creativitate, adaptabilitate, capacitatea de a depăşi răul prin iertare şi uitare. Diferenţiere de care fermierii români au dat întotdeauna dovadă!

Simona MUNTEANU