Monika Puiu: «Ne servim clienţii în fiecare zi mai bine decât în ziua precedentă»

NHR Agropartners participă activ la dezvoltarea gamei de maşini şi utilaje agricole comercializate în România, motiv pentru care am dorit să aflăm de la dna Monika Puiu, director general al companiei, câteva detalii despre istoricul companiei, dezvoltarea parteneriatelor durabile cu fermierii, dar şi strategia de dezvoltare a prestigioasei companii.

De ce România? Ce v-a determinat să alegeţi să vă desfăşuraţi activitatea în domeniul agribusiness din România?

Dezvoltarea a venit de la sine. Aveam afacerile cu cereale şi seminţe încă din momentul creării companiei, în 1978, în Linz (Austria). Când piaţa pentru afacerile cu cereale în România s-a deschis în 1997/1998, am început să cumpărăm şi să ne aprovizionăm clienţii existenţi din străinătate. Atunci când New Holland România SRL era de vânzare, noi am avut în vedere cumpărarea, pentru că deja fusesem activi în distribuirea utilajelor pe alte pieţe. VA Intertrading funcţiona cu propriul său birou, iar mai târziu cu propriile sale companii, începând cu 1988. De fiecare dată când avem oportunitatea să lucrăm în domeniul nostru de activitate, o facem.

Care sunt principalele realizări ale companiei dvs. în domeniul agricol din România?

Cu siguranţă, consider că NHR Agropartners este cea mai mare şi importantă realizare, dar şi faptul că deţinem un siloz de cereale la Dunăre, în Gostinu, lângă Giurgiu, şi dezvoltăm un parteneriat puternic pe piaţa cerealelor şi pe sectorul logistic.

Care este strategia de dezvoltare a companiei dvs. în România pentru următorii ani?

Am făcut recent un mare pas înainte, schimbând marca principală de tractoare şi combine de la o marcă bună, la una excelentă, bazată pe tehnologie germană. Mă refer la Deutz-Fahr, care este o marcă de renume în Germania şi în lume şi sunt sigură că va fi apreciată din ce în ce mai mult şi în România. În cadrul companiei NHR, noi vrem să devenim mai puternici pe piaţă, însă pe primul loc dorim să ne servim clienţii, în fiecare zi mai bine decât în ziua precedentă. Asta înseamnă că o bună parte din investiţiile noastre sunt în oameni, în instruirea lor, în renovarea filialelor existente şi în deschiderea de filiale noi în alte zone din ţară.

Este România pentru compania dvs. doar o piaţă de desfacere sau şi un centru de cercetare-inovare, care include şi implicarea talentelor creative locale? (dacă este cazul, spuneţi-ne câteva cuvinte despre colaborările companiei dvs. cu institutele de cercetare şi cercetătorii din domeniul agricol din România).

Suntem afacerişti naţionali şi internaţionali, nu producători. Asta înseamnă că nu investim în cercetare. Unul dintre obiectivele mele personale este de a ajuta la dezvoltarea unei scheme educaţionale duale, însemnând educaţia teoretică şi educaţia practică în acelaşi timp. Această schemă este un mare succes în Austria, Germania şi, de asemenea, în alte ţări, fiind o posibilitate excelentă pentru tineri de a învăţa o profesie fără a merge la universitate.

Având în vedere anvergura multinaţională a operaţiunilor companiei dvs., cu ce probleme specifice vă confruntaţi în România, comparativ cu celelalte ţări în care vă desfăşuraţi activitatea?

Fiecare ţară are specificul ei. Nu mă voi concentra pe lucrurile care sunt mai dificile în România decât în alte ţări. În ciuda faptului că sunt dificultăţi specifice României, îmi place foarte mult să lucrez aici, iar succesul nostru dovedeşte că este posibil să lucrăm aici, noi, ca o companie internaţională.

Cum apreciaţi relaţia cu factorii de decizie din România, dar din UE?

Dialogul cu autorităţile române s-a îmbunătăţit foarte mult, mai ales de când suntem oganizaţi în APIMAR. Mai sunt multe lucruri de făcut împreună, dar eu sunt gata să contribui, să înţeleg şi să reajustez în cazul în care este necesar. Mi-aş dori o Cameră de Comerţ mai puternică şi care să fie reprezentativă pentru economie. Încă o dată, iau exemplul Austriei, unde Camera de Comerţ este un partener important în luarea deciziilor privind noi legi sau îmbunătăţirea celor existente. În acelaşi timp, Camera de Comerţ este creată din sectorul economic. Structura aceasta a crescut timp de mulţi ani, nu avem nevoie să reinventăm roata. Ar trebui să realizăm structurile ca o Cameră de Comerţ funcţională, un consiliu de investiţii, o Cameră de Comerţ pentru Agricultură, care nu doar să ajute la realizarea legilor ca un sprijin pentru Guvern, ci să ajute şi la creşterea vânzărilor şi marketingului internaţional în colaborare cu ambasadele României.

Având în vedere competiţia puternică la nivel global, consideraţi că UE stimulează suficient şi relevant cercetarea în domeniul tehnologiilor agricole?

Eu consider că nu este sarcina UE să promoveze cercetarea. Este răspunderea Guvernului şi a Camerei de Comerţ să stimuleze cercetarea.

Fostul suveran pontif Papa Ioan Paul al II-lea, care a vizitat România în 1999, a afirmat că „România este grădina Maicii Domnului“. În acest context, care este opinia dvs. despre dezvoltarea durabilă şi prietenoasă cu mediul pe termen lung în România?

Indiferent de motivul pentru care a spus asta, el a avut dreptate. România este o grădină minunată şi trebuie să milităm pentru ca această grădină să fie respectată şi supravegheată şi nu distrusă, cum se întâmplă cu pădurile din România.

Consideraţi important rolul companiilor în dezvoltarea comunităţilor locale? Care sunt proiectele cele mai importante ale companiei dvs., în acest domeniu, în România?

Economia este foarte importantă pentru comunitate. Înainte de a vorbi despre ceilalţi, ar trebui să ne observăm întâi pe noi. Este foarte important pentru mine ca noi toţi să avem grijă de propria comunitate, pentru că doar atunci vom putea vedea nevoile unei comunităţi mai extinse, cum ar fi localitatea în care trăim. Cred că putem - şi ar trebui - să avem un rol important în comunităţile locale.

Ce realizări în plan personal sau profesional doriţi să vă aducă anul 2016?

Din punct de vedere profesional, aş vrea să văd rezultate bune pentru Deutz-Fahr. Din punct de vedere personal, aş vrea să fac o schimbare în comunitatea în care trăiesc - mi-aş dori să învăţ limbajul prin semne, pentru a putea lucra cu oamenii care au deficienţă de auz.

Simona MUNTEANU