Multe profesii vor dispărea, însă cea de agronom va rămâne

Cu ocazia Zilelor Porţilor Deschise la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti - eveniment organizat la sfârşitul anului trecut -, am avut prilejul să-l intervievez pe prof. univ. dr. Florin Stănică, prorector relaţii studenţi şi relaţii internaţionale al instituţiei, care a binevoit să ne răspundă la întrebările noastre cu privire la situaţia generală a agriculturii, provocările acesteia, schimbările propuse la nivelul UE, importanţa educaţiei agricole şi multe altele. În rândurile care urmează, regăsiţi interviul realizat cu domnia sa.

Cu ce provocări se confruntă agricultura în acest secol? 

​Omenirea se confruntă cu foarte multe probleme extrem de grave şi acestea se vor agrava tot mai mult pe fondul creşterii alarmante a populaţiei şi a reducerii suprafeţelor cultivabile ca urmare a avântului construcţiilor, a deşertificării sau schimbărilor climatice care fac ca suprafeţe importante de teren să nu mai fie propice pentru producţia agricolă. În acest context, agronomii sunt nevoiţi să adapteze în permanenţă tehnologiile, astfel încât să facă faţă acestor provocări deosebite. Totodată, trebuie combătută risipa de alimente. România are un potenţial agricol deosebit şi este de datoria noastră să-l valorificăm aşa cum trebuie.

Ce ne puteţi spune despre orientarea agriculturii europene spre creşterea producţiei ecologice şi reducerea drastică a folosirii substanţelor chimice de sinteză? 

Consider că este un lucru delicat, pe care îl putem realiza doar prin cercetare avansată, prin aplicarea unor tehnologii care să permită folosirea de soiuri şi genotipuri rezistente. În agricultură este în permanenţă nevoie de ştiinţă, de cercetare şi inovare. Pentru aceasta, universitatea noastră pregăteşte specialişti care să poată face faţă provocărilor de mâine şi să lucreze pe meleagurile patriei noastre în condiţii de performanţă şi eficienţă deosebită. Meseria de agronom este foarte veche şi atât timp cât vor exista oameni, va exista şi această profesie. Şi să nu uităm că ne aşezăm măcar de două ori la masă în timpul unei zile.

Sectorul agricol simte din ce în ce mai acut lipsa forţei de muncă specializată.
Cum poate instituţia de învăţământ să vină în întâmpinarea acestei situaţii?

Avem 12 mii de studenţi la toate niveurile de pregătire: licenţă, masterat, doctorat. Ne străduim ca în permanenţă studenţii noştri să fie ancoraţi în realităţile producţiei. Din fericire, avem în proprietate
trei staţiuni de cercetare-dezvoltare agricolă în care ei îşi pot desfăşura lucrările practice şi astfel sunt implicaţi direct în ceea ce trebuie să facă. Ceea ce facem şi le predăm studenţilor noştri sunt elemente de tehnologie deosebită. Personal, predau disciplina de pomicultură şi vreau să ştiţi că stundenţii au oportunitatea de a vedea chiar aici, în câmpurile Facultăţii de Horticultură din Bucureşti, toate noutăţile în materie de soiuri, respectiv portaltoi la toate speciile pomicole şi, bineînţeles, sisteme de plantare şi forme de coroană. Horticultura este un domeniu complex şi reprezintă un avantaj faptul că avem în curte livezi şi sere unde studenţii pot face practică.

Cât de atractivă a rămas această meserie în rândul tinerilor?

„Dacă până în urmă cu 5-6 ani numărul studenţilor era oarecum constant, recent am constatat că avem în fiecare an o creştere a numărului studenţilor care aleg agronomia, iar lucrul acesta se datorează, în primul rând, atractivităţii programelor de studii pe care noi le oferim, iar în al doilea rând faptului că oamenii au început să înţeleagă din ce în ce mai mult că fără hrană nu putem merge mai departe şi că domeniul agronomiei şi al medicinei veterinare sunt extrem de importante pentru societatea umană. Avem foarte multe exemple de copii de fermieri care vin să se pregătească pentru că părinţii lor au exploataţii pe sute sau mii de hectare şi au nevoie de pasul următor, de ştiinţă. Am început să discutăm deja şi să le predăm studenţilor despre tot ce ţine de tehnologia informaţiei şi comunicării, despre drone şi metodele moderne de conducere a utilajelor prin GPS, pentru că aceasta este realitatea din fermele noastre.

Este adevărat că atunci când un tânăr student ajunge într-o fermă nu are cum să cunoască toate situaţiile posibile din teren, însă dacă are o pregătire teoretică şi practică solidă, în momentul în care va fi pus în situaţia de a rezolva o problemă, va şti ce anume trebuie să studieze şi ce să facă. Încercăm să dam studenţilor noştri instrumentele cu care să se poată descurca în condiţii reale, de producţie.

În urmă cu 2-3 ani a existat un proiect la nivelul Ministerului Educaţiei la care a luat parte şi universitatea noastră şi în care s-a făcut o evidenţă a gradului de ocupare a forţei de muncă în rândul absolvenţilor. Am constatat că în primii 2 ani de la absolvire, peste 96% din absolvenţii noştri au obţinut un post. Din păcate, nu toţi în domeniul agricol, însă există un procent destul de mare al acelora care activează în acest sector, de exemplu în zona comerţului de inputuri agricole.

De multe ori studenţii au o imagine ideală asupra domeniului pentru care se pregătesc şi în momentul în care dau de greutăţile inerente producţiei unii se descurajează. Important de spus este însă că toţi care sunt pasionaţi şi hotărâţi învaţă cu drag şi rezultatele pe care le obţin sunt superioare.

Pentru că sunteţi responsabil şi cu relaţiile internaţionale ale universităţii, am dori să ne vorbiţi şi despre această activitate.

Avem foarte multe proiecte de cooperare, dezvoltate încă din anul 1995 cu instituţii de cercetare şi universităţi din China. Pe baza acestor cooperări, am reuşit să introducem în România o serie de specii noi - cum ar fi curmalul Dobrogean - şi să facem schimburi intense de diferite specii pomicole. Avem relaţii deosebite cu Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din Franţa (INRA) şi, recent, universitatea noastră a semnat o coaliţie europeană - la care participă câteva zeci de universităţi şi instituţii de cercetare pentru reducerea folosirii substanţelor chimice de sinteză în protecţia plantelor. În cadrul programelor Erasmus, trimitem studenţi la stagii de studiu în străinătate, pe timp de 6 luni-1 an, astfel încât să poată lucra şi în altă realitate pentru că este foarte important să înţelegem ce fac alţii şi unde ne situăm.

În urmă cu 2 ani am inaugurat un parc ştiinţific româno-chinez şi colaborăm cu Academia Chineză de Ştiinţe Agricole. Am realizat aici un solar chinezesc şi o fabrică de plante. Am colaborat şi cu instituţii franceze într-un program numit ISFRADA, prin intermediul căruia s-au realizat stagii de pregătire a studenţilor în companii din Franţa. Am dezvoltat şi cu Elveţia un parteneriat în sectorul caprin. Împreună cu Olanda derulăm un proiect important denumit „Green City“ şi veţi vedea în parcul dendrologic realizări în cadrul acestui parteneriat, la el aducându-şi aportul 10 firme olandeze din domeniul pepinierelor, teraselor verzi, irigaţiilor, producerii de plante ornamentale, iar partea romană asigură know-howul. Un parteneriat similar îl avem cu Casa Olandeză a Pomicultorilor. Suntem activi, însă, din păcate, criza pandemică a limitat deplasările în exterior, dar realizăm conferinţe online şi păstrăm în continuare relaţiile de parteneriat.

Ana IONIŢĂ