Multe profesii vor dispărea, însă cea de agronom va rămâne

Cu ce provocări se confruntă agricultura în acest secol?

Omenirea se confruntă cu foarte multe probleme extrem de grave și acestea se vor agrava tot mai mult pe fondul creșterii alarmante a populației și a reducerii suprafețelor cultivabile ca urmare a avântului construcțiilor, a deșertificării sau schimbărilor climatice care fac ca suprafețe importante de teren să nu mai fie propice pentru producția agricolă. În acest context, agronomii sunt nevoiți să adapteze în permanență tehnologiile, astfel încât să facă față acestor provocări deosebite. Totodată, trebuie combătută risipa de alimente. România are un potențial agricol deosebit și este de datoria noastră să-l valorificăm așa cum trebuie.

Ce ne puteți spune despre orientarea agriculturii europene spre creșterea producției ecologice și reducerea drastică a folosirii substanțelor chimice de sinteză?

Consider că este un lucru delicat, pe care îl putem realiza doar prin cercetare avansată, prin aplicarea unor tehnologii care să permită folosirea de soiuri și genotipuri rezistente. În agricultură este în permanență nevoie de știință, de cercetare și inovare. Pentru aceasta, universitatea noastră pregătește specialiști care să poată face față provocărilor de mâine și să lucreze pe meleagurile patriei noastre în condiții de performanță și eficiență deosebită. Meseria de agronom este foarte veche și atât timp cât vor exista oameni, va exista și această profesie. Și să nu uităm că ne așezăm măcar de două ori la masă în timpul unei zile.

Sectorul agricol simte din ce în ce mai acut lipsa forței de muncă specializată.
Cum poate instituția de învățământ să vină în întâmpinarea acestei situații?

Avem 12 mii de studenți la toate niveurile de pregătire: licență, masterat, doctorat. Ne străduim ca în permanență studenții noștri să fie ancorați în realitățile producției. Din fericire, avem în proprietate

trei stațiuni de cercetare-dezvoltare agricolă în care ei își pot desfășura lucrările practice și astfel sunt implicați direct în ceea ce trebuie să facă. Ceea ce facem și le predăm studenților noștri sunt elemente de tehnologie deosebită. Personal, predau disciplina de pomicultură și vreau să știți că stundenții au oportunitatea de a vedea chiar aici, în câmpurile Facultății de Horticultură din București, toate noutățile în materie de soiuri, respectiv portaltoi la toate speciile pomicole și, bineînțeles, sisteme de plantare și forme de coroană. Horticultura este un domeniu complex și reprezintă un avantaj faptul că avem în curte livezi și sere unde studenții pot face practică.

Cât de atractivă a rămas această meserie în rândul tinerilor?

„Dacă până în urmă cu 5-6 ani numărul studenților era oarecum constant, recent am constatat că avem în fiecare an o creștere a numărului studenților care aleg agronomia, iar lucrul acesta se datorează, în primul rând, atractivității programelor de studii pe care noi le oferim, iar în al doilea rând faptului că oamenii au început să înțeleagă din ce în ce mai mult că fără hrană nu putem merge mai departe și că domeniul agronomiei și al medicinei veterinare sunt extrem de importante pentru societatea umană. Avem foarte multe exemple de copii de fermieri care vin să se pregătească pentru că părinții lor au exploatații pe sute sau mii de hectare și au nevoie de pasul următor, de știință. Am început să discutăm deja și să le predăm studenților despre tot ce ține de tehnologia informației și comunicării, despre drone și metodele moderne de conducere a utilajelor prin GPS, pentru că aceasta este realitatea din fermele noastre.

Este adevărat că atunci când un tânăr student ajunge într-o fermă nu are cum să cunoască toate situațiile posibile din teren, însă dacă are o pregătire teoretică și practică solidă, în momentul în care va fi pus în situația de a rezolva o problemă, va ști ce anume trebuie să studieze și ce să facă. Încercăm să dam studenților noștri instrumentele cu care să se poată descurca în condiții reale, de producție.

În urmă cu 2-3 ani a existat un proiect la nivelul Ministerului Educației la care a luat parte și universitatea noastră și în care s-a făcut o evidență a gradului de ocupare a forței de muncă în rândul absolvenților. Am constatat că în primii 2 ani de la absolvire, peste 96% din absolvenții noștri au obținut un post. Din păcate, nu toți în domeniul agricol, însă există un procent destul de mare al acelora care activează în acest sector, de exemplu în zona comerțului de inputuri agricole.

De multe ori studenții au o imagine ideală asupra domeniului pentru care se pregătesc și în momentul în care dau de greutățile inerente producției unii se descurajează. Important de spus este însă că toți care sunt pasionați și hotărâți învață cu drag și rezultatele pe care le obțin sunt superioare.

Pentru că sunteți responsabil și cu relațiile internaționale ale universității, am dori să ne vorbiți și despre această activitate.

Avem foarte multe proiecte de cooperare, dezvoltate încă din anul 1995 cu instituții de cercetare și universități din China. Pe baza acestor cooperări, am reușit să introducem în România o serie de specii noi – cum ar fi curmalul Dobrogean – și să facem schimburi intense de diferite specii pomicole. Avem relații deosebite cu Institutul Național de Cercetări Agronomice din Franța (INRA) și, recent, universitatea noastră a semnat o coaliție europeană – la care participă câteva zeci de universități și instituții de cercetare pentru reducerea folosirii substanțelor chimice de sinteză în protecția plantelor. În cadrul programelor Erasmus, trimitem studenți la stagii de studiu în străinătate, pe timp de 6 luni-1 an, astfel încât să poată lucra și în altă realitate pentru că este foarte important să înțelegem ce fac alții și unde ne situăm.

În urmă cu 2 ani am inaugurat un parc științific româno-chinez și colaborăm cu Academia Chineză de Științe Agricole. Am realizat aici un solar chinezesc și o fabrică de plante. Am colaborat și cu instituții franceze într-un program numit ISFRADA, prin intermediul căruia s-au realizat stagii de pregătire a studenților în companii din Franța. Am dezvoltat și cu Elveția un parteneriat în sectorul caprin. Împreună cu Olanda derulăm un proiect important denumit „Green City“ și veți vedea în parcul dendrologic realizări în cadrul acestui parteneriat, la el aducându-și aportul 10 firme olandeze din domeniul pepinierelor, teraselor verzi, irigațiilor, producerii de plante ornamentale, iar partea romană asigură know-howul. Un parteneriat similar îl avem cu Casa Olandeză a Pomicultorilor. Suntem activi, însă, din păcate, criza pandemică a limitat deplasările în exterior, dar realizăm conferințe online și păstrăm în continuare relațiile de parteneriat.

Ana IONIȚĂ