Muscă: «Suntem o masă amorfă şi nu ni se aude opinia»

Dimitrie Muscă, administratorul Combinatului Agroidustrial Curtici din judeţul Arad, şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la decizia Comisiei Europene de a interzice utilizarea substanţelor neonicotinoide la tratamentul seminţelor de rapiţă şi floarea-soarelui şi consideră că fermierii ar trebui să fie mai bine organizaţi pentru a li se auzi opinia.

De asemenea, domnia sa crede că propunerea de plafonare a subvenţiilor pentru marile societăţi nu este justă, având în vedere faptul că sprijinul se acordă pe unitatea de suprafaţă, adică per hectar cultivat, nu per fermă.

„Probabil România este o ţară de temut pentru unii deoarece nu înţeleg de ce nu s-a ţinut sau nu se vrea să se ţină seama de studiile efectuate de ASAS, aflate sub coordonarea profesorului Tabără, privind efectul substanţelor neonicotinoide asupra albinelor. Concluzia că aceste substanţe nu afectează populaţiile de albine a venit ca urmare a analizelor efectuate în laboratoare din alte state, precum Germania, Bulgaria sau Franţa, ca să nu se creadă că am mistificat cumva rezultatele. S-a ţinut însă seama de opinia câtorva albinari cu păreri defavorabile agriculturii, care vor să fie retrasă inclusiv derogarea obţinută anul acesta pentru utilizarea produselor pe bază de neonicotinoide la tratamentul seminţelor de porumb. Există zvonul că aceste substanţe vor fi retrase definitiv. Fără tratamentul seminţelor de floarea-soarelui se va termina cu această cultură şi puţini fermieri vor risca anul acesta. Consider că nu este corect ce se întâmplă. Cred că România este o ţară de temut în ce priveşte potenţialul agricol, iar noi, fermierii, suntem o masă amorfă, nu suntem uniţi şi capabili să ne spunem opinia cu voce tare. Probabil va trebui să recurgem la demonstraţii în stradă, aşa cum au făcut ciobanii în faţa Parlamentului când au trebuit să-şi apere câinii. Pentru reprezentanţii Ministerului Agriculturii am rugămintea să se implice mai mult pentru a ni se permite în continuare folosirea substanţelor neonicotinoide. Fiecare bob de porumb care va fi semănat anul acesta trebuie să fie tratat cu aceste substanţe şi vă spun de ce: este extrem de important să reducem populaţia de dăunători, mai ales cea de Tanymecus.

S-au încercat diverse variante de combatere însă niciuna nu a avut eficienţa produselor pe bază de neonicotinoide. Activez în vestul ţării şi pot să spun că în toamna aceasta la cultura de rapiţă, în lipsa tratării seminţelor cu neonicotinoide, ne-am confruntat cu atacul de viespe (Athalia rosae), care a făcut ravagii asupra rădăcinilor plantelor. Am fost nevoit să fac tratamente chimice de combatere în vegetaţie, probabil mai toxice decât dacă aş fi tratat sămânţa. Însă cu ce costuri? Desigur, mai mari. Întrebarea mea este: de ce nu se ţine seama de aceste realităţi şi de vocea noastră, a agricultorilor? Nu este normal ce se întâmplă! Suntem de acord să nu otrăvim pământurile şi culturile, dar nu noi o facem, marile societăţi care au angajaţi specialişti. Trebuie făcute verificări mai riguroase acolo unde nu sunt în stare să citească un prospect, să respecte timpul de pauză astfel încât produsul să nu aibă remanenţă în plantă sau să aplice tratamentele atunci când se apropie sfârşitul fotosintezei astfel încât substanţa chimică nu mai are cum să se transfere în plantă.“

Plafonarea subvenţiilor – un subiect aprig dezbătut

Referitor la discuţiile actuale privind limitarea subvenţiilor, administratorul CAI Curtici a declarat că acest suport financiar se acordă per hectar şi nu pe societate şi că nu este corect să fie plafonat. „Nu consider corectă plafonarea subvenţiilor la 100.000 de euro per societate în condiţiile în care sprijinul se acordă per hectar. În situaţia mea activitatea este desfăşurată de două societăţi ce lucrează în total 7.600 ha. De ce să fim pedepsiţi? Măsura nu ne va împinge să mărim preţul mărfii pe care noi o producem. Un europarlamentar, nu-i spun numele, a zis ca nu-i nimic dacă o să creştem preţurile pentru că vom aduce produse agricole din Franţa. Halal gândire şi reprezentare! Mai nou, se spune şi despre vaci că sunt prea multe şi că poluează aerul cu bioxid de carbon. Nu este bine să gândim într-o asemenea manieră. De aceea avem nevoie ca agricultorii să fie mai uniţi şi îndârjiţi în a-şi apăra drepturile pentru că sunt multe lucruri care ne dor.“

La problemele ridicate de Muscă în cadrul congresului APPR din acest an, Mihail Dumitru, director general adjunct al Directoratului General Agricultura şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene, a spus următoarele: „În anul 2013 s-a luat decizia de a se interzice folosirea celor trei substanţe active din grupa neonicotinoidelor, iar aceasta s-a făcut pe baza unei analize şi al unui aviz al EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor). Autorizarea de urgenţă este o procedură folosită în situaţii excepţionale. Întrebarea care se pune este dacă în cazul României este o situaţie excepţională permanentă pentru că s-a obţinut derogare în mod continuu, în ultimii 7 ani. S-a făcut apoi o nouă analiză de impact şi li s-a cerut statelor membre să fie mult mai atente cu aceste autorizări excepţionale, iar singurele state care nu s-au conformat au fost România şi Lituania. Nu sunt în măsură să va dau mai multe detalii pentru ca acest subiect este gestionat de Direcţia de Sănătate“. Privitor la plafonarea subvenţiilor, funcţionarul european a afirmat: „Nu vrem să pedepsim pe nimeni prin această măsură. Noi propunem o formă de redistribuţie într-un mod mai echitabil a subvenţiilor agricole în condiţiile în care avem un buget mai mic. În România, avem 840 mii de beneficiari ai subvenţiilor înscrişi în evidenţele APIA şi trebuie să-i avem pe toţi în vedere atunci când propunem viitorul sistem de distribuţie a subvenţiilor acordate prin Politica Agricolă Comună, având în vedere că există o critică permanentă a modului de distribuire a subvenţiilor pentru susţinerea veniturilor fermierilor în UE. Statistic, se demonstrează faptul că 80% din bugetul alocat acestei forme de sprijin se duce la 20% din fermieri, iar societatea a solicitat modificarea distribuţiei acestor fonduri. Plafonarea şi redistribuţia sprijinului a fost un răspuns la această solicitare adresată Comisiei Europene“.

Ana IONIŢĂ