„Ne dorim un festival al strugurilor de masă”

​Pe 14 septembrie ICDVV Valea Călugărească a găzduit a noua ediție a Expoziției-concurs de struguri pentru masă, organizatorii având alături companiile BASF, Syngenta și Corteva Agriscience. În concurs au intrat 100 de probe de struguri, de la producători privați, Institut și stațiuni de cercetare din România și Republica Moldova.

​„Această manifestare a devenit o obligație pentru toți cei care produc struguri de masă, nu doar o tradiție. Strugurele de masă a fost mulți ani lăsat deoparte de autorități. Viticultura și vița de vie (de vin sau de masă) fac parte din patrimoniul de noblețe al unui popor”, a spus Valeriu Tabără, președintele ASAS. El și-a exprimat regretul și în legătură cu modul în care a fost gestionat acest patrimoniu național: ”cred că ceea se întâmplă este o gravă și mare eroare, și o spun cu toată asumarea, pentru că sunt sectoare de o importanță foarte mare pentru economia României. Mă gândesc în primul rând la sortiment, mai ales că acum lucrăm la o serie de soiuri de struguri pentru masă. Cine le va gestiona, cine le va da omologarea, astfel încât să intre în competiție internațională? Riscul unei viitoare decăderi este destul de mare. Acesta nu este o simplă sărbătoare, este importantă pentru viitor, în care strugurele de masă trebuie să-și găsească locul!”

Este necesară o nouă zonare a soiurilor de struguri pentru masă
În PNS există măsura (Intervenția) ”DR-17 - Investiții în sectoarele hamei și/sau struguri de masă”. Aceasta vizează doar plantațiile de struguri de masă, nu și partea de producere material săditor viticol.
În cadrul intervenției sunt prevăzute și investițiile în condiționare și depozitare, precum și investiții în vederea comercializării strugurilor, ca o componentă secundară. Printre condițiile de eligibilitate: dimensiunea economică a fermei să fie de minimum 4.000 euro SO pentru struguri de masă.
În cazul proiectelor care propun depozitare, minimum 50% din strugurii care sunt supuși depozitării trebuie să provină din ferma proprie și/sau din fermele membrilor (în cazul formelor asociative). Deocamdată această măsură nu a primit finanțare, dar directorul ICDVV, Ion Marin, spune că se fac mari eforturi în acest sens.  
„Sunt probleme de rezolvat, cum ar fi cel al zonării soiurilor de struguri de masă, dar nu putem sta pe loc până atunci. Institutul a câștigat un proiect ADER, în colaborare cu celelalte stațiuni de cercetare, pe o perioadă de trei ani, pentru reactualizarea lucrării de zonare. Noi am sugerat să ne folosim deocamdată de zonarea existentă, iar dacă o localitate nu este încadrată ca areal viticol, dar întrunește condițiile pentru cultura viței de vie, să fie permisă plantarea în urma unui studiu pedoclimatic.
Intenția noastră este ca, pe lângă aceste lucrări de zonare, să luăm legătura cu producătorii care în plantații soiuri noi, cu rezultate bune, pe care poate noi nu le cunoaștem, dar care ar putea fi introduse pentru înmulțire”, a completat Ion Marin, directorul Institutului de la Valea Călugărească.

​Printre producătorii privați ai căror struguri au fost premiați se numără Adrian Druga (care este și producător de material săditor în județul Buzău) - soiurile Tamina, Xenia; Coman Paul (Vrancea) – soiurile Michelle Paglieri, Pizzutelo Bianco, Italia; Perisan Cătălin (Vrancea) - Victoria; Pancovici Mirela (Prahova) - Muscat de Hamburg, Puscalău Dumitru (Vrancea) -soiul Codreanca; Păunel Ioan (Olt) - Catalonia, Rosfor, Jupiter și soiul apiren Kis Mis Lucistâi; moldovenii de la SC Moldavita Fruct (Prahova) - Red Globe și Moldova.
Dintre cele 99 de probe, pentru soiul Victoria (renumitul soi românesc creat la Stațiunea de la Greaca, devenit internațional) a fost alcătuită o grupă specială cu 9 probe, iar la soiurile apirene (fără semințe) au fost 11 probe, printre care: Centennial Seedlees 48 Mf, Apiren roz, Perlette,Călina, Kis Mis Lucistâi, Jupiter, Kiș Miș Moldovenesc.
De remarcat prezența din ce în ce mai mult a soiurilor noi alături de cele tradiționale, cu calități tehnologice și gustative deosebite care, spun și producătorii de material săditor, merită să fie promovate mai mult și introduse în cultură.
De altfel, evenimentele dedicate strugurilor de masă ar trebui să fie mai multe, atât la nivel local, cât și național, deoarece consumatorii români nu cunosc soiurile autohtone sau din sortimentul internațional care se cultivă la noi, iar retailerii nu achiziționează struguri de masă din producția internă, explică producătorii.
Valeriu Tabără, președintele ASAS, a sugerat chiar organizarea nu doar a unor evenimente locale, ci a unui Festival al strugurelui de masă în care să se implice autoritatea centrală, pentru că reprezintă o valoare națională, de prea mult timp neglijată.
 
Roxana Drăghici