Ne permitem luxul de a lăsa terenuri pârloagă?

Liviu Dincă, fost reprezentant al mediului universitar și de cercetare românesc și actual consultant agricol independent, care prestează servicii pentru o suprafață agricolă de peste 20.000 ha în sudul și sud-vestul României, a lansat în data de 24 martie a.c, la București, o dezbatere privitoare la noile măsuri de condiționalitate prevăzute în Planul Național Strategic 2023 - 2027 și pe care fermierii trebuie să le respecte pentru a putea beneficia de subvenții. 

​Aceste obligații sunt prevăzute în GAEC-uri, respectiv în standardele privind menținerea terenurilor agricole în bune condiții, iar cel puțin două dintre acestea provoacă multă controversă în rândul agricultorilor.
„Ne-am adunat astăzi pentru a găsi soluții la deciziile care se iau împotriva agriculturii românești. Măsura de a lăsa terenul pârloagă și cea referitoare la cultivarea de plante fixatoare de azot, fără posibilitatea de a utiliza produse de protecție fitosanitară, aduc mari prejudicii fermelor. Îndeplinirea celor două cerințe va ocupa un procent de 10% din suprafața fiecărei ferme, iar această suprafață generează pierderi, nu venituri.
În lume se caută soluții pentru a reda terenuri agriculturii - creând o altă problemă prin defrișarea pădurii Amazoniene, iar noi, cu terenuri de tip cernoziom, productive, le lăsăm pârloagă. Noi nu ne permitem să lăsăm solurile pârloagă. Tipul de sol pe care îl avem, prin neprelucrare, duce la tasarea terenului. Totodată, terenurile pârloagă sunt sursă de înmulțire a bolilor, dăunătorilor și al buruienilor pentru culturile agricole.

În urmă cu 80 de ani au fost efectuate cercetări în România privind înmagazinarea apei pe terenurile nelucrate și s-a demonstrat științific că sporul de producție după 3 ani nu compensează pierderea adusă într-un an de pârloagă.
Cu ajutorul soarelui se înmagazinează carbon în plantele pe care le cultivăm, iar noi nu suntem lăsați să îl băgăm în sol și să creștem nivelul de fertilitate. Noi suntem „încurajați” să îl lăsăm să se degradeze, lăsând terenurile pârloagă.
Nu vreau să dezbat un alt subiect care se referă la scoaterea unor terenuri din circuitul agricol pentru amplasarea de panouri fotovoltaice – chiar dacă este vorba de soluri cu grad III de fertilitate, căci și pe acestea le putem îmbunătăți pentru a produce hrană.”
 
Pentru anul 2023 fermierii au derogare de la măsura privind păstrarea unui procent minim de 4% din suprafața arabilă a fermei pentru terenuri pârloagă.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că România poate obține anual derogare de la GAEC 8, adică de la menținerea de zone neproductive în ferme, respectiv terenuri lăsate în pârloagă.
 
„Noi nu ne dorim derogări în fiecare an, ci anularea măsurii. Vrem să inițiem un studiu serios de cercetare care să demonstreze că terenul nelucrat sărăcește solul în materie organică.”
 
Referitor la cerința obligatorie de a cultiva culturi leguminoase (minim 10% în anul 2023 și 5% începând cu 2024), Liviu Dincă a afirmat că nu în toate fermele se pretează înființarea de culturi fixatoare de azot.
„Țara noastră este diferită de cele din vestul Europei din cauza regimului scăzut de precipitații, așadar noi trebuie să lucrăm terenul cum se cere, nu cum vrem noi.
Culturile fixatoare de azot contribuie la un spor de producție doar dacă ai apă, iar pe solurile ușor acide plantele nu prea fixează azot.
Marele agronom Gheorghe Ionescu-Șișești a spus că „agricultura este o știință a locului și a zonei". Noi ce am făcut? Am marginalizat toate stațiunile de cercetare care ofereau informații specifice fiecărei zone în parte.
Vrem să pornim un pic motoarele cercetării românești astfel încât să vină cu studii și rezultate care să susțină activitatea fermierilor români”, a precizat Liviu Dincă.

Astfel de rapoarte pot fi folosite și la nivel european pentru a argumenta eliminarea sau introducerea unor măsuri astfel încât afacerile agricole din România să nu fie perturbate și să prospere.
 
„Consider că a venit momentul ca noi, ca breaslă, să fim mai uniți pentru că, într-un final, interesele noastre coincid”, a precizat un fermier prezent în sală.
 
Majoritatea agricultorilor care au venit la întâlnire nu fac parte din nici o formă asociativă, lucrează în total o suprafață agricolă de peste 100.000 ha și acuză Ministerul Agriculturii de lipsa de comunicare și informare cu privire la noile reguli care trebuie respectate și care afectează foarte mult viabilitatea exploatațiilor agricole.
 
Dr. ing. Liviu Dincă a realizat cercetări în cadrul Facultății de Agricultură din cadrul USAMV în domeniul culturilor agricole timp de 5 ani. Totodată, a realizat studii cu privire la biologia solului, principiile de bază în folosirea îngrășămintelor minerale în agricultură, controlul bolilor, dăunătorilor și buruienilor, influența fertilizării sau a sistemelor de lucrări de bază asupra solului. De-a lungul carierei, Liviu Dincă a publicat peste 20 de articole științifice, atât la Academia Română sau Academia de Științe Agricole și Silvice, cât și în reviste de specialitate.