Necesitatea investiţiilor în irigaţii şi desecări

Dacă în sudul ţării seceta provoacă pagube majore culturilor agricole, în vest acest fenomen climatic nu are aceeaşi intensitate, iar fermierii din regiune se confruntă cu probleme serioase din cauza băltirilor. Înainte de ’89 exista un sistem funcţional de desecare şi drenaj, dar, din păcate, acesta nu a mai fost reabilitat, cu efecte negative asupra recoltelor, calităţii solului şi nivelului de profitabilitate a fermelor.

Nicolaie Apopi, fermier din judeţul Timiş şi vicepreşedinte al Clubului Fermierilor Români, ce administrează o suprafaţă agricolă de 2.400 ha, prin intermediul a două societăţi comerciale, afirmă cu tristeţe că sistemul de desecare şi drenaj din vestul ţării, realizat în urmă cu 40 de ani, nu a mai beneficiat de nici o reparaţie.

„În zona noastră, la ora actuală, din cauza precipitaţiilor, avem deja băltiri. Băltirile nu au apărut ca urmare a surplusului de apă, ci din cauza faptului că sistemul de desecare şi drenaj nu este reabilitat. În ferma proprie am sacrificat o suprafaţă de 127 de hectare, am decolmatat un canal nu foarte mare şi s-a văzut clar, prin comparaţie cu celelalte suprafeţe, că apa nu a mai băltit. Sper ca decidenţii din Ministerul Agriculturii care au la dispoziţie şi un studiu realizat de USAMV Banat să se convingă de necesitatea investiţiilor în acest sistem de desecare şi drenaj. Consider că trebuie să fim din ce în ce mai atenţi la gestionarea apei.“

Studiul coordonat de prof. dr. Paul Pîrşan privind necesitatea reabilitării, modernizării şi extinderii amenajărilor hidroameliorative a fost finanţat de un grup de fermieri din regiunea Banat, la iniţiativa Clubului Fermierilor Români. Ministerul Agriculturii a anunţat faptul că în Programul Naţional de Relansare Economică şi Creşterea Rezilienţei se vor aloca fonduri europene importante, de peste 6 miliarde de euro, pentru implementarea strategiei de gestionare a apei, ce va cuprinde şi reabilitarea infrastructurii de irigaţii, de desecare şi drenaj.

„Avem nevoie de o astfel de strategie care înseamnă nu doar irigaţii, ci şi modul inteligent în care vom gestiona această resursă vitală, dar epuizabilă. În maximum 10 ani ar trebui să rezolvăm această problemă pentru că nu ştim ce ne vor aduce anii următori din punct de vedere al precipitaţiilor. Pot să vă spun ca în urmă cu câteva săptămâni apa a fost listată la bursă, iar oraşul Istanbul a anunţat că mai are apă pentru doar 42 de zile. Zona Mării Negre, din care face parte Dobrogea, sudul Moldovei şi nord-estul Olteniei, este într-un proces de deşertificare. În ultimii 40 de ani, rezerva de apă din sol scade constant. Anul trecut s-au văzut consecinţele negative ale secetei. Trebuie să avem un sistem de gestionare a apei astfel încât să reuşim să captăm, să utilizăm fiecare picătură de apă pe care o avem la dispoziţie, utilizând energie cât mai puţină şi dacă se poate energie verde“, a susţinut Adrian Oros, ministrul Agriculturii.

Fermierii fac eforturi

„Suntem într-o zonă mai puţin afectată de secetă, comparativ cu sud-estul ţării, însă, pe alocuri, am înregistrat şi noi daune serioase pe care am reuşit să le compensăm cu producţiile obţinute de pe terenurile care nu au fost afectate de lipsa precipitaţiilor. De regulă avem probleme unde solurile sunt nisipoase. Acum (16 februarie - n.r.) nivelul hidric din sol este destul de bun, de la 1 ianuarie şi până la acest moment au căzut 250 l/mp“, a precizat fermierul Apopi, în cadrul evenimentului online organizat luna trecută de compania Isagri.

În privinţa posibilităţii de irigare a culturile agricole, domnia sa a spus că deocamdată acest lucru este în stadiu de proiect. „Avem în plan să irigăm, dar nu beneficiem de apă din sistemul de irigaţii, ci va trebui să abordăm proiecte prin care să ne facem singuri luciu de apă - o muncă de durată. Avem intenţia ca în următorii 2 ani să creăm un luciu de apă pe 3,75 ha, cu care vom putea iriga o suprafaţă de circa 200 ha. În prezent demersul este la stadiul de plan, dar sperăm ca în 2 ani să vorbim despre realitate.“

Ana IONIŢĂ