La sfârșitul lunii octombrie, Parlamentul European (PE) a dezbătut și a votat propunerile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Tot atunci, miniștrii agriculturii din statele membre au ajuns la o poziție comună referitoare la noua PAC, ceea ce permite acum intrarea în negocierile finale pentru reforma acestei politici europene.
Dacian Cioloș, fost comisar european pentru agricultură, președintele Grupului Politic Renew Europe și copreședinte al USR-PLUS, a susținut pe 26 octombrie a.c. o conferință de presă online despre propunerile PE privind viitorul PAC, perspectivele pe care noua politică le deschide pentru agricultura românească în următorii 7 ani, precum și elementele de noutate, oportunitățile și provocările aduse de aceasta. Potrivit europarlamentarului, se așteaptă ca negocierile privind noua PAC să se finalizeze în prima jumătate a anului următor.
O reformă pentru evitarea tăierilor masive de buget
Încă de la începutul conferinței, Cioloș a dorit să precizeze că, în opinia sa, nu se poate vorbi acum despre o reformă a PAC în adevăratul sens al cuvântului, ci doar de anumite modificări substanțiale ale unor puncte din aceasta. „Cred că în următorii 5-7 ani vom avem nevoie de o regândire mult mai profundă a PAC, pornind de la preocupările actuale ale societății europene în ceea ce privește activitatea agricultorilor, calitatea și siguranța produselor alimentare, precum și buna gestionare a resurselor naturale, căci altfel riscăm să avem tăieri și mai masive ale bugetului PAC, iar plățile directe vor fi din ce în ce mai greu de justificat.“
Fiecare stat membru va elabora un Plan Național Strategic
Principalele elemente din revizuirea PAC țin de alinierea politicii la cele două mari priorități europene, respectiv tranziția ecologică și tranziția digitală, și o împărțire mai bună a responsabilităților între nivelul european și nivelurie naționale. Un element de noutate este acela că fiecare stat membru va trebui să își elaboreze un Plan Național Strategic (PNS) în care să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele convenite la nivel european și care sunt definite în jurul protecției mediului, schimbărilor climatice, reînnoirii generațiilor de agricultori, consilierii fermierilor pentru a putea integra în practica lor noile tehnologii precum digitalizarea sau măsurile ecologice. PNS trebuie să îmbine măsurile prevăzute în Pilonul I, care fac referire la plățile directe, instalarea tinerilor și a noilor veniți în agricultură, măsurile de mediu etc. cu cele din Pilonul II, referitoare la dezvoltarea rurală. „Avantajul acestei noi abordări este că va fi mai multă claritate la nivel național, fiecare stat membru va putea să-și adapteze măsurile la specificul național, într-un plan multianual, pe 7 ani. Regulile stabilite la nivel european vor fi traduse la nivel național într-un mod mai eficient și mai clar pentru fermieri. Ar trebui să fie mai puțină birocrație atât pentru administrația națională, cât și pentru fermieri.“
Definiția fermierului activ
Pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor europene, fiecare stat membru va trebui să definească în PNS termenul de „fermier activ“. Conform europarlamentarului, țările europene vor avea o marjă mai mare de libertate ca să definească un nivel minim de activitate agricolă și să-i poată exclude de la plată pe cei care nu au agricultura ca obiectiv principal de activitate. „De exemplu, pot fi eliminați cei care fac procesare pe scară largă, dar au și terenuri agricole, și nu ar trebui să aibă acces la susținere și la subvenții așa cum ar trebui să aibă familiile sau societățile care au ca principală activitate producția agricolă.“ Fermierii pluriactivi care fac agricultură, dar au și o activitate complementară pe lângă acesta sau cei cu normă parțială în agricultură vor beneficia în continuare de sprijin. Tot în PNS va trebui definit sprijinul acordat pentru zonele defavorizate/zonele montane/cele cu handicapuri naturale etc. În opinia lui Cioloș, țara noastră ar putea să cuprindă în PNS măsuri pentru menținerea pajiștilor și a pășunilor sau pentru menținerea în activitatea de producție a terenurilor cu risc de deșertificare, cum sunt cele din Dobrogea și sudul Olteniei.
Reînnoirea generațiilor de fermieri
Viitorul Plan Național Strategic va trebui să cuprindă măsuri de sprijin pentru a stimula schimbul de generații în agricultură, pentru întinerirea generației de fermieri, dar și pentru a atrage oameni noi în sector care au, de exemplu, peste 40 de ani și vor să înceapă o activitate în agricultură. „Pe lângă conceptul de «instalarea tinerilor fermieri», se introduce și termenul de «noi veniți în agricultură», care trebuie definit și fiecare stat membru va trebui să prevadă măsuri specifice.“ PNS va trebui să mai cuprindă și măsuri dedicate încurajării organizării producătorilor și să pună în aplicare programele de informare, formare și consiliere a agricultorilor. Statele membre vor trebui să demonstreze că pun în aplicare PNS, căci altfel riscă penalități sau chiar reduceri financiare.
Măsuri obligatorii și voluntare pentru acordarea subvențiilor
Dacian Cioloș a declarat că plățile directe cuprind o componentă importantă privitoare la respectarea anumitor măsuri de mediu. 60% din pachetul financiar al plăților directe vor fi acordate în continuare ca susținere directă a veniturilor agricultorilor, iar aceștia vor trebui să respecte în mod obligatoriu anumite norme de eco-condiționalitate, adică acele măsuri de agromediu, de respectare a bunelor practici agricole și de mediu etc.
Noutatea introdusă în structura plăților directe este aceea că 30% din acestea se vor acorda pentru respectarea unor ecoscheme. „Ecoschemele au fost introduse în propunerile legislative pe care CE le-a făcut în 2018, dar nu au fost definite. PE vine cu o propune privitoare la acestea, la cum să arate și ele fac legătura dintre PAC și Pactul Verde. Fiecare agricultor care o să aibă 30% din plățile directe ar trebui să se angajeze că pune în aplicare anumite practici agricole care sunt benefice mediului, calității apei, a solului sau care reduc emisiile de carbon și sunt măsuri care nu sunt vizate în acele ecocondiționalități care sunt obligatorii. Fiecare stat membru va avea libertatea să definească o listă de măsuri pentru aceste ecoscheme, care să fie adaptate la realitățile din statul membru respectiv. Parlamentul European a definit 10 mari categorii de acțiune, iar agricultorii ar trebui să aleagă măsuri din cel puțin două din aceste categorii și, dacă le vor aplica, vor primi finanțarea de 30%. Aceste ecoscheme reprezintă un element de noutate pentru că, dacă vor fi fermieri care vor dori să nu le aplice, atunci vor avea plata la hectar redusă cu o treime.“
Pentru plățile cuplate acordate anumitor sectoare considerate prioritare, se va direcționa 10-12% din pachetul financiar pentru plățile directe. Din acestea, Parlamentul European propune ca cel puțin 2% să fie acordate pentru culturile proteice (soia, lupin, trifoi etc.). „Pentru România, suma totală pe Pilonul I a crescut la 13,5 mld. euro, cu circa 10% mai mare față de perioada bugetară precedentă, însă sumele au mai scăzut pe programele de dezvoltare rurală din Pilonul II, dar aici ar putea fi compensate parțial cu bani din Programul de Reconstrucție și Redresare Economică. Din acest program se poate finanța infrastructura de irigații.“
Capitole dedicate
Pentru fermele mici, PE propune anumite derogări în aplicarea condiționalităților de mediu astfel încât pentru cei care lucrează mai puțin de 15 ha să nu fie obligatorii. În plus, rămâne valabilă plata forfetară per an de o medie de 1.500 euro/fermă. Instituția europeană mai propune ca cel puțin 6% din plățile naționale directe, dar pot ajunge până la 12%, să fie folosite pentru fermele mici și medii. Pentru agricultura ecologică vor fi în PNS prevederi specifice pentru creșterea suprafețelor certificate ecologic. Tinerii fermieri vor avea un capitol separat în PNS – cel puțin 4% din bugetul plăților directe va trebui dedicat în mod obligatoriu pentru susținerea acestora. Prima de instalare va crește la 100 mii euro și va fi repartizată pe o perioadă de 7 ani.
Plafonarea plăților directe și a sprijinului financiar
PE propune o reducere progresivă a plăților directe: peste pragul de 60 mii euro/fermă reducerea să fie de 25%; peste nivelul 75 mii euro/fermă reducerea să fie cu 50%, iar peste 90 mii euro/fermă reducerea să fie cu 75%. Instituția europeană propune plafonarea plăților la 100 mii euro/fermă, însă aici fermierii pot să deducă 50% din cheltuielile cu salariile, impozitele și contribuțiile sociale. Totodată, se propune ca banii acordați pentru respectarea ecoschemelor să nu fie luați în calcul atunci când se calculează plafonarea la 100 mii euro/fermă. PE mai propune statelor membre care folosesc peste 12% din alocarea financiară pentru plăți directe pentru plățile redistributive, adică pentru fermele mici și mijlocii, să nu mai fie obligate să aplice plafonarea. „PE cere să se introducă în regulament obligativitatea unei evidențe în timp real a tururor subvențiilor pe care o fermă le primește din PAC, beneficiarul să fie publicat cu nume și prenume indiferent dacă este persoană fizică sau companie, iar finanțarea să fie plafonată atunci când subvențiile cumulate sau sprijinul financiar cumulat depășește 500 mii euro în cazul persoanelor fizice și un milion de euro pentru persoanele juridice.“ Un alt element important pentru România pentru plățile acordate fermierilor care cresc animale, vaci de carne și de lapte este schimbarea perioadei de referință la 1 iunie 2018, față de referința actuală 1 ianuarie 2013.
Noua Politică Agricolă Comună va aduce modificări în agricultura europeană și implicit în cea românească. Fermierii ar trebui să se implice mai mult în procesul de elaborare a Planului Național Strategic și vocea lor să fie auzită, astfel încât politica aplicată în agricultura națională în următorii 7 ani să răspundă așteptărilor acestora.
Ana IONIȚĂ
