Negocieri privind viitorul PAC

La sfârşitul lunii octombrie, Parlamentul European (PE) a dezbătut şi a votat propunerile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Tot atunci, miniştrii agriculturii din statele membre au ajuns la o poziţie comună referitoare la noua PAC, ceea ce permite acum intrarea în negocierile finale pentru reforma acestei politici europene.

Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură, preşedintele Grupului Politic Renew Europe şi copreşedinte al USR-PLUS, a susţinut pe 26 octombrie a.c. o conferinţă de presă online despre propunerile PE privind viitorul PAC, perspectivele pe care noua politică le deschide pentru agricultura românească în următorii 7 ani, precum şi elementele de noutate, oportunităţile şi provocările aduse de aceasta. Potrivit europarlamentarului, se aşteaptă ca negocierile privind noua PAC să se finalizeze în prima jumătate a anului următor.

O reformă pentru evitarea tăierilor masive de buget 

Încă de la începutul conferinţei, Cioloş a dorit să precizeze că, în opinia sa, nu se poate vorbi acum despre o reformă a PAC în adevăratul sens al cuvântului, ci doar de anumite modificări substanţiale ale unor puncte din aceasta. „Cred că în următorii 5-7 ani vom avem nevoie de o regândire mult mai profundă a PAC, pornind de la preocupările actuale ale societăţii europene în ceea ce priveşte activitatea agricultorilor, calitatea şi siguranţa produselor alimentare, precum şi buna gestionare a resurselor naturale, căci altfel riscăm să avem tăieri şi mai masive ale bugetului PAC, iar plăţile directe vor fi din ce în ce mai greu de justificat.“

Fiecare stat membru va elabora un Plan Naţional Strategic 

Principalele elemente din revizuirea PAC ţin de alinierea politicii la cele două mari priorităţi europene, respectiv tranziţia ecologică şi tranziţia digitală, şi o împărţire mai bună a responsabilităţilor între nivelul european şi nivelurie naţionale. Un element de noutate este acela că fiecare stat membru va trebui să îşi elaboreze un Plan Naţional Strategic (PNS) în care să specifice cum intenţionează să pună în practică obiectivele convenite la nivel european şi care sunt definite în jurul protecţiei mediului, schimbărilor climatice, reînnoirii generaţiilor de agricultori, consilierii fermierilor pentru a putea integra în practica lor noile tehnologii precum digitalizarea sau măsurile ecologice. PNS trebuie să îmbine măsurile prevăzute în Pilonul I, care fac referire la plăţile directe, instalarea tinerilor şi a noilor veniţi în agricultură, măsurile de mediu etc. cu cele din Pilonul II, referitoare la dezvoltarea rurală. „Avantajul acestei noi abordări este că va fi mai multă claritate la nivel naţional, fiecare stat membru va putea să-şi adapteze măsurile la specificul naţional, într-un plan multianual, pe 7 ani. Regulile stabilite la nivel european vor fi traduse la nivel naţional într-un mod mai eficient şi mai clar pentru fermieri. Ar trebui să fie mai puţină birocraţie atât pentru administraţia naţională, cât şi pentru fermieri.“

Definiţia fermierului activ

Pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor europene, fiecare stat membru va trebui să definească în PNS termenul de „fermier activ“. Conform europarlamentarului, ţările europene vor avea o marjă mai mare de libertate ca să definească un nivel minim de activitate agricolă şi să-i poată exclude de la plată pe cei care nu au agricultura ca obiectiv principal de activitate. „De exemplu, pot fi eliminaţi cei care fac procesare pe scară largă, dar au şi terenuri agricole, şi nu ar trebui să aibă acces la susţinere şi la subvenţii aşa cum ar trebui să aibă familiile sau societăţile care au ca principală activitate producţia agricolă.“ Fermierii pluriactivi care fac agricultură, dar au şi o activitate complementară pe lângă acesta sau cei cu normă parţială în agricultură vor beneficia în continuare de sprijin. Tot în PNS va trebui definit sprijinul acordat pentru zonele defavorizate/zonele montane/cele cu handicapuri naturale etc. În opinia lui Cioloş, ţara noastră ar putea să cuprindă în PNS măsuri pentru menţinerea pajiştilor şi a păşunilor sau pentru menţinerea în activitatea de producţie a terenurilor cu risc de deşertificare, cum sunt cele din Dobrogea şi sudul Olteniei.

Reînnoirea generaţiilor de fermieri

Viitorul Plan Naţional Strategic va trebui să cuprindă măsuri de sprijin pentru a stimula schimbul de generaţii în agricultură, pentru întinerirea generaţiei de fermieri, dar şi pentru a atrage oameni noi în sector care au, de exemplu, peste 40 de ani şi vor să înceapă o activitate în agricultură. „Pe lângă conceptul de «instalarea tinerilor fermieri», se introduce şi termenul de «noi veniţi în agricultură», care trebuie definit şi fiecare stat membru va trebui să prevadă măsuri specifice.“ PNS va trebui să mai cuprindă şi măsuri dedicate încurajării organizării producătorilor şi să pună în aplicare programele de informare, formare şi consiliere a agricultorilor. Statele membre vor trebui să demonstreze că pun în aplicare PNS, căci altfel riscă penalităţi sau chiar reduceri financiare.

Măsuri obligatorii şi voluntare pentru acordarea subvenţiilor 

Dacian Cioloş a declarat că plăţile directe cuprind o componentă importantă privitoare la respectarea anumitor măsuri de mediu. 60% din pachetul financiar al plăţilor directe vor fi acordate în continuare ca susţinere directă a veniturilor agricultorilor, iar aceştia vor trebui să respecte în mod obligatoriu anumite norme de eco-condiţionalitate, adică acele măsuri de agromediu, de respectare a bunelor practici agricole şi de mediu etc.

Noutatea introdusă în structura plăţilor directe este aceea că 30% din acestea se vor acorda pentru respectarea unor ecoscheme. „Ecoschemele au fost introduse în propunerile legislative pe care CE le-a făcut în 2018, dar nu au fost definite. PE vine cu o propune privitoare la acestea, la cum să arate şi ele fac legătura dintre PAC şi Pactul Verde. Fiecare agricultor care o să aibă 30% din plăţile directe ar trebui să se angajeze că pune în aplicare anumite practici agricole care sunt benefice mediului, calităţii apei, a solului sau care reduc emisiile de carbon şi sunt măsuri care nu sunt vizate în acele ecocondiţionalităţi care sunt obligatorii. Fiecare stat membru va avea libertatea să definească o listă de măsuri pentru aceste ecoscheme, care să fie adaptate la realităţile din statul membru respectiv. Parlamentul European a definit 10 mari categorii de acţiune, iar agricultorii ar trebui să aleagă măsuri din cel puţin două din aceste categorii şi, dacă le vor aplica, vor primi finanţarea de 30%. Aceste ecoscheme reprezintă un element de noutate pentru că, dacă vor fi fermieri care vor dori să nu le aplice, atunci vor avea plata la hectar redusă cu o treime.“

Pentru plăţile cuplate acordate anumitor sectoare considerate prioritare, se va direcţiona 10-12% din pachetul financiar pentru plăţile directe. Din acestea, Parlamentul European propune ca cel puţin 2% să fie acordate pentru culturile proteice (soia, lupin, trifoi etc.). „Pentru România, suma totală pe Pilonul I a crescut la 13,5 mld. euro, cu circa 10% mai mare faţă de perioada bugetară precedentă, însă sumele au mai scăzut pe programele de dezvoltare rurală din Pilonul II, dar aici ar putea fi compensate parţial cu bani din Programul de Reconstrucţie şi Redresare Economică. Din acest program se poate finanţa infrastructura de irigaţii.“

Capitole dedicate

Pentru fermele mici, PE propune anumite derogări în aplicarea condiţionalităţilor de mediu astfel încât pentru cei care lucrează mai puţin de 15 ha să nu fie obligatorii. În plus, rămâne valabilă plata forfetară per an de o medie de 1.500 euro/fermă. Instituţia europeană mai propune ca cel puţin 6% din plăţile naţionale directe, dar pot ajunge până la 12%, să fie folosite pentru fermele mici şi medii. Pentru agricultura ecologică vor fi în PNS prevederi specifice pentru creşterea suprafeţelor certificate ecologic. Tinerii fermieri vor avea un capitol separat în PNS - cel puţin 4% din bugetul plăţilor directe va trebui dedicat în mod obligatoriu pentru susţinerea acestora. Prima de instalare va creşte la 100 mii euro şi va fi repartizată pe o perioadă de 7 ani.

Plafonarea plăţilor directe şi a sprijinului financiar

PE propune o reducere progresivă a plăţilor directe: peste pragul de 60 mii euro/fermă reducerea să fie de 25%; peste nivelul 75 mii euro/fermă reducerea să fie cu 50%, iar peste 90 mii euro/fermă reducerea să fie cu 75%. Instituţia europeană propune plafonarea plăţilor la 100 mii euro/fermă, însă aici fermierii pot să deducă 50% din cheltuielile cu salariile, impozitele şi contribuţiile sociale. Totodată, se propune ca banii acordaţi pentru respectarea ecoschemelor să nu fie luaţi în calcul atunci când se calculează plafonarea la 100 mii euro/fermă. PE mai propune statelor membre care folosesc peste 12% din alocarea financiară pentru plăţi directe pentru plăţile redistributive, adică pentru fermele mici şi mijlocii, să nu mai fie obligate să aplice plafonarea. „PE cere să se introducă în regulament obligativitatea unei evidenţe în timp real a tururor subvenţiilor pe care o fermă le primeşte din PAC, beneficiarul să fie publicat cu nume şi prenume indiferent dacă este persoană fizică sau companie, iar finanţarea să fie plafonată atunci când subvenţiile cumulate sau sprijinul financiar cumulat depăşeşte 500 mii euro în cazul persoanelor fizice şi un milion de euro pentru persoanele juridice.“ Un alt element important pentru România pentru plăţile acordate fermierilor care cresc animale, vaci de carne şi de lapte este schimbarea perioadei de referinţă la 1 iunie 2018, faţă de referinţa actuală 1 ianuarie 2013.

Noua Politică Agricolă Comună va aduce modificări în agricultura europeană şi implicit în cea românească. Fermierii ar trebui să se implice mai mult în procesul de elaborare a Planului Naţional Strategic şi vocea lor să fie auzită, astfel încât politica aplicată în agricultura naţională în următorii 7 ani să răspundă aşteptărilor acestora.

Ana IONIŢĂ