Nemultumiri ale producatorilor agricoli

La data de 21 iulie a.c., agenţia de presă Mediafax, împreună cu Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a organizat la Hotel Hilton din Bucureşti o conferinţă de presă, în cadrul căreia s-au dezbătut problemele din agricultură. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, ai APIA, ai PNDR, membri LAPAR, ROMPAN, APRIL, reprezentanţi ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agrochimice, precum şi reprezentanţi ai băncilor comerciale din România.

Legumicultorii acuză Ministerul Agriculturii
În cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de Producători „Legume - Fructe Matca”, a acuzat Ministerul Agriculturii că nu sprijină legumicultorii aflaţi în dificultate din cauza preţurilor foarte mici obţinute la valorificarea producţiei. „Nu este posibil să vindem tomate cu preţul de 0,45 lei/kg, ardei gras cu 1,8 lei/kg şi sacul de castraveţi cu 10 lei. Toate produsele noastre se vând la preţuri exagerat de mici. Sectorul de legume este la pământ”, a afirmat dl Croitoru. Criza provocată de bacteria E.coli a lovit şi legumicultorii români, efectele acesteia fiind resimţite într-o măsură
mai mare de cei care nu au primit compensaţii pentru pierderile suferite. „Pentru noi, MADR nu a făcut nimic! Toţi banii s-au dat doar pentru o singură asociaţie”, a spus preşedintele grupului de producători. Pe lista nemulţumirilor legumicultorilor s-a aflat şi lipsa încurajării funcţionării Grupurilor de Producători „Ne-am organizat într-un grup de producători, însă suntem supuşi unei serii de controale, verificări şi presiuni din partea APIA. O altă problemă este aceea că de 4 ani cerem rambursarea TVA şi nu am primit nimic”, a precizat dl Croitoru.
Producătorii vor recuperarea la timp a TVA
Nemulţumiri au venit şi din partea Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România. Nicuşor Şerban, vicepreşedintele acestei organizaţii, a imputat lipsa unei strategii pentru dezvoltarea sectorului agricol: „România nu are o strategie pentru dezvoltarea agriculturii şi afirm acest lucru bazându-mă pe faptul că nu se întâmplă nimic practic în agricultura reală. Ministrul Agriculturii a spus că sprijină producătorii de lapte din zonele defavorizate, din zonele montane. Aceşti bani nu se întorc niciodată şi nu contribuie la relansarea agriculturii”, a afirmat dl Şerban. Potrivit lui Nicuşor Şerban, una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă agricultorii, în special cei din zona de sud a ţării, este lipsa sistemelor de irigaţii. „Nu putem discuta despre producţii sigure, stabile şi nici nu putem fi într-o relaţie de garantare cu băncile pe baza producţiilor”, a spus vicepreşedintele ligii. În opinia sa, asigurarea apei pentru irigaţii ar trebui să constituie principala prioritate. „Datorită fondurilor europene am reuşit să modernizăm şi să dotăm exploataţiile agricole. Practicăm tehnologii asemănătoare cu cele aplicate în ţările din vestul Europei, dar tot nu suntem productivi. Cauza este lipsa apei. Poţi compensa lipsa de elemente nutritive din sol prin aplicarea de îngrăşăminte chimice, amendamente, dar în cazul în care factorului apă lipseşte, nu ai ce să faci. De aceea, asigurarea apei trebuie să fie prioritatea numărul 1”, a susţinut dl Şerban. Potrivit lui Nicuşor Şerban, producţiile bune obţinute în acest an la cereale se datorează în mare măsură factorilor climatici favorabili. „Cel puţin în zona de sud a ţării, am avut condiţii climatice excelente, am avut precipitaţii şi nu s-au înregistrat  calamităţi. Dacă avem producţie vegetală bună, acest lucru se datorează, în primul rând, factorilor climatici”, a precizat acesta. În relaţia cu băncile comerciale, fermierii români se simt discriminaţi faţă de cei din alte state ale UE, din cauza dobânzilor mari pe care trebuie să le suporte. „Nu înţeleg diferenţa mare a nivelului dobânzii la aceeaşi bancămamă pentru fermierii din Europa de Vest şi cei din România, deşi avem şi noi, după 20 de ani, anumite posibilităţi de garantare. Eu iau credit cu 8% dobândă şi fermierul din alte ţări cu 2-3% de la aceeaşi bancă”, a declarat dl Şerban. O altă problemă ridicată de vicepreşedintele LAPAR a fost ceea legată de lipsa organizării fermierilor în asociaţii de profil. „Nu am reuşit să ne organizăm în asociaţii şi cooperative şi să avem spaţii de depozitare, mai ales în sectorul cerealier. Acest fapt duce la o cantitate mare de produse pe
piaţă, în anumite momente, mai ales la recoltare, şi la scăderea preţului la produse agricole. Dacă vrem preţuri competitive, trebuie să rezolvăm problema asocierii, a spaţiilor de depozitare pentru a putea vinde atunci când piaţa creează condiţii prielnice de valorificare”, a spus vicepreşedintele organizaţiei. În privinţa taxării inverse la cereale, reprezentantul producătorilor agricoli a afirmat că această măsură este una corectă dacă producătorul îşi va recupera la timp TVA. „Vom vedea dacă şi recuperarea TVA de către producători va fi benefică şi corectă. Taxarea inversă la cereale este o măsura corectă numai dacă este dusă până la capăt. În condiţiile legii, producătorul român de cereale subvenţionează bugetul de stat timp de 30 de zile, dar dacă legea nu se respectă, atunci subvenţionarea va fi până la rambursarea TVA la cereale”, a precizat dl Şerban. Potrivit acestuia, vânzările de cereale la negru s-au redus cu 70-80% ca urmare a introducerii taxării inverse.
Ana MUSTĂŢEA