Neonicotinoidele - pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Neonicotinoidele - pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Printre multe evenimente ale fermierilor, denumite generic „Ziua Recoltei“, deschideri de sedii ale celor mai importante companii ce importă tehnică agricolă performantă, lansări de noi produse utilizate de fermieri pe întreg parcursul anului, am avut ocazia să văd că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a finanţat la sfârşitul lunii septembrie proiectul sectorial ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre“. Cei cinci parteneri, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Piteşti, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea şi Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, vin în sprijinul fermierilor pentru asigurarea unor recolte superioare cantitativ şi calitativ şi, în acelaşi timp, pun la dispoziţia autorităţilor cercetări aprofundate referitoare la efectele tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, precum şi influenţa acestor tratamente asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice zonelor din sudul ţării, dealurilor subcarpatice şi centrului Moldovei, zone în care culturile menţionate ocupă suprafeţe importante. Pe lângă stabilirea eficacităţii insecticidelor aplicate în tratamentul chimic al seminţei pentru combaterea dăunătorilor de sol, în cadrul proiectului s-a efectuat şi o serie de analize pentru determinarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide, atât în plante, cât şi în produse ale stupului. Conform datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam, rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate cantităţile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă. Pe de altă parte, apicultorii reclamă faptul că 10% din familiile de albine din ţara noastră au fost intoxicate cu neonicotinoide pentru că polenul şi nectarul florilor sunt contaminate. Conform specialiştilor în domeniu, aceste neonicotinoide se intersectează în organismul albinelor cu tratamentele pe care le fac apicultorii, iar această combinaţie este letală. Apicultorii nu pot renunţa la tratamentele albinelor, aşa cum nici fermierii nu pot renunța la tratamentul seminţelor. Însă apicultorii trebuie să ţină cont şi de faptul că inclusiv seceta a contribuit din plin la scăderea producţiei de miere. Cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România, ne precizează Ministerul Agriculturii, necesită pe mai departe investigaţii foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiţii reale de depopulări şi mortalităţi de familii de albine la culturile vizate. Se va avea în vedere aplicarea legislaţiei europene în materie, cu preocupare pentru protejarea în aceeaşi măsură a veniturilor apicultorilor şi ale fermierilor. Autoritatea Naţională Fitosanitară este atentă la toate instrumentele existente la nivelul Uniunii Europene, iar prin acţiunile sale nu urmăreşte decât respectarea legislaţiei, punând pe primul plan producătorii agricoli. În situaţia în care produsele neonicotinoide nu ar mai fi disponibile fermierilor europeni, cercetătorii în domeniu spun că acestea ar fi înlocuite cu alte insecticide, ce ar putea avea consecinţe cu impact major: o creştere a numărului de tratamente şi a cantităţii totale de produse aplicate; riscuri crescute pentru mediu; înlocuirea tratamentului seminţelor cu câteva aplicări foliare (cu risc mai mare pentru polenizatori). Astfel se pune o presiune şi mai mare asupra fermierilor români. La cultura de cereale, tratamentul seminţelor cu neonicotinoide este aplicat pe 20% din suprafaţa cultivată cu cereale în România. În aceste condiţii, restricţionarea neonicotinoidelor ar reduce şi mai mult numărul soluţiilor disponibile pentru controlul unor dăunători specifici în cultură. Au fost efectuate studii cu privire la impactul socioeconomic al interzicerii utilizării unor substanţe active asupra agriculturii României, care ar aduce în atenţia consumatorilor şi autorităţilor posibilele efecte ale interzicerii sau restricţionării utilizării anumitor substanţe active folosite în produse de protecţie a plantelor, printre acestea aflându-se şi neonicotinoidele. Unul dintre aceste studii a fost realizat pe şapte culturi: porumb, grâu, rapiţă, struguri, mere, cartofi şi tomate, iar potrivit rezultatelor parţiale, fără aceste substanţe active din produsele de protecţie a plantelor costurile de producţie/tonă ar creşte semnificativ, iar producţia ar scădea în unele cazuri la jumătate.

Simona MUNTEANU