Neonicotinoidele și controversele generate de decizia CJUE

Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care reunește LAPAR, PRO AGRO, UNCSV și Forumul APPR, au organizat pe 27 ianuarie o conferință care a avut ca temă ”Neonicotinoidele și controversele generate de decizia CJUE privind posibilitatea Statelor Membre de a acorda autorizații de urgență conform art. 53 din Reg. 1107/2009”.

​Scopul principal al întâlnirii a fost acela de trage un semnal de alarmă privind apărarea dreptului României, ca stat membru U.E., de a acorda autorizații de urgență pentru utilizarea temporară a substanțelor de protecție a plantelor din gama insecticidelor neonicotinoide, în baza regulamentului european de punere în aplicare a Regulamentului cadru privind punerea pe piață a pesticidelor.
Alianța cere Guvernului României și MADR să facă toate demersurile necesare pentru ca țara noastră să poată apela în continuare la tratamentul semințelor cu neonicotinoide (în baza art. 53 din Reg. (CE) 1107/2009), până la momentul în care industria va pune pe piață o altă moleculă care să asigure o protecție cel puțin la fel de eficientă față de dăunătorii de sol specifici zonei bazinului Mării Negre.
Unul dintre argumente este faptul că ”România este primul producător de floarea-soarelui și porumb, după cum este și cel de-al treilea producător de semințe (material semincer) pentru aceleași culturi, la nivelul U.E. În condițiile pierderii dreptului fermierilor de a-și proteja eficient ogoarele, aceștia nu vor mai putea înființa cele două culturi de importanță majoră, ceea ce ar însemna un dezastru economic pentru sectorul agricol românesc și, implicit, pentru securitatea alimentară a partenerilor săi de export intra și extra-comunitari. În aceste condiții, este vital să apelăm la tratamentul cu neonicotinoide al semințelor acolo unde se depășește pragul economic de dăunare (PED), întrucât, singură, rotația culturilor nu poate ține sub control populațiile de dăunători, iar substanțele de protecția plantelor au un rol recunoscut științific în gestionarea integrată a bolilor și dăunătorilor. 

​Mircea Băluță, președinte AAC, îngrijorat de decizia CEJ în legătură cu regulamentul privind aplicarea neonicotinoidelor, a ținut să sublinieze că, împreună cu autoritățile și mediul academic, trebuie făcuți în continuare pași pentru a asigura protecția culturilor, sustenabilitatea fermelor, și reziliența pe tot lanțul.
”Această decizie, dacă o analizăm din punct de vedere juridic, observăm că o abordare de formă, pe calea justiției, a determinat și va duce la niște efecte care sunt incontrolabile. Am observat că nu există din partea industriei de protecție substanțe tratament sămânță care să asigure o protecție similară. Ne dorim alternative, dar care să aibă un cost economic justificat, să aibă eficiență și eficacitate. Până acum, nu am găsit acest lucru. Demersul nostru este un semnal de alarmă!”

​Nina Gheorghiță, fermier și vicepreședinte LAPAR, și-a exprimat cu tărie punctul de vedere spunând că ”nevoile noastre sunt justificate și acest control chimic este un instrument legitim, care face parte din managementul integrat al bolilor și dăunătorilor. Este important ca și societatea civilă să înțeleagă că aceste produse au fost interzise pe ”principiul precauției”, că nu există nicio dovadă științifică conform căreia, la dozele omologate și cu respectarea tuturor indicațiilor producătorilor, ele ar fi toxice pentru mediu și om. Pentru noi, unde în multe zone avem dăunători de sol peste PED, nu este, așa cum CEJ interpretează, adică nu s-a manifestat încă pericolul. Nu apelăm la aceste derogări ca și cum ar fi ceva preventiv. Este obligația noastră ca stat să justificăm din punct de vedere tehnic și științific că ne aflăm într-o zonă unde specificitățile de cultură sunt cu totul diferite de ale țărilor considerate motorul Europei. Aceste substanțe sunt singurele la acest moment care ne pot menține în cultură suprafețele de porumb, floare soarelui și loturile semincere. Fără ele nu ne vom putea menține poziția de mare producător de floarea soarelui și satisfacerea celor 30% din nevoia europeană de ulei. Pierderea culturilor și mai ales a loturilor semincere, pune în pericol și alte zone unde acum nu pune probleme”, a atras atenția liderul LAPAR.

​În sprijinul acestei idei organizatorii au invitat să-și expună opinia și cercetători care efectuează studii de cel puțin 5-6 ani, atât cu substanțele pentru care s-au obținut derogări, precum și cu alternativele pe care industria încearcă să le ofere. Dr. Emil Georgescu INCDA Fundulea și dr. Carmen Mincea de la ICDPP au arătat prin rezultatele testelor necesitatea folosirii în continuare a neonicotinoidelor. Dificultatea combaterii Tanymecus, un dăunător „greu de ucis” pentru care încă nu s-au găsit soluții viabile care să înlocuiască tratamentul semințelor cu neonicotinoide, face ca aceste insecticide să devină vitale pentru fermieri.
”După 5 ani de cercetare, tratamentul la sămânță cu neonicotinoide s-a dovedit a fi singurul care a avut eficiență și eficacitate. Sunteți însă mult prea vehemenți când spuneți că nu există alternative. În România este un produs care are omologare pentru Tanymechus la porumb și la floare. Este un piretroid de sinteză, categorie de substanțe care acționează doar prin contact, și nu trebuie să fii cercetător ca să înțelegi că dacă substanța nu ajunge în plantă, ea nu poate combate dăunătorul, deci avem nevoie de produse sistemice pentru că unele tratamente aplicate în vegetație au de multe ori toxicitate mult mai mare”, a afirmat dr. Carmen Mincea.
Un alt argument a fost lipsa reziduurilor din probele de sol și plantă analizate: ”s-au luat probe de sol, timp de 5 ani: în floare, miere și produse ale stupului nu s-a găsit niciun reziduu de neonicotinoid peste limita de cuantificare de 0,01mg s.a/kg produs”. Și nici în apa de gutație a porumbului, primăvara devreme, așa cum a afirmat și prof Valeriu Tabără, președinte ASAS.

Alina Crețu, forumul APPR a amintit că încă din 2013-2014, asociația a făcut o serie de studii și dosare care să susțină aceste autorizări de urgență.
”Niciuna din variantele pe care le-am testat nu s-a dovedit a fi eficace, niciuna în ultimii 5 ani. Combaterea Tanymechus la porumb și floare nu are altă soluție tehnică. Nu putem elimina o soluție existentă, doar în speranța că, la un moment dat, va apărea o altă soluție cel puțin la fel de eficace. Trebuie conștientizată opinia publică europeană și colegii fermieri europeni, că nu doar sfecla are o problemă. La noi este o problemă locală extrem de gravă, prea puțin cunoscută la Bruxelles, în ciuda eforturilor noastre permanente din ultimii ani de le aduce la cunoștința autorităților europene. Oricare alte metode de management integrat am folosi, nu au rezultat. Este pentru fermieri ultima soluție”, a subliniat și ea.

Despre necesitatea ca România să-și facă mult mai bine cunoscutele problemele la Bruxelles a vorbit și Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar în cadrul Reprezentanței României la UE. El a subliniat că ”este foarte important ca România să vină cu toate elementele și argumentele de care dispune, studii foarte serioase care să demonstreze situația aparte din țară, date care să ajungă la comisarul Stela Kyriakides. Este rolul nostru să aducem în permanență toate datele pe care le avem la Comisa europeană, să-i invităm să vadă, să știe că produsele alternative în România nu sunt nici eficiente, nici eficace, plus o evaluare de impact a ceea ce ar însemna pentru noi, ca țară, dar ca și contribuție la securitatea alimentară a Europei lipsa acestor tratamente la sămânță.

Despre securitate alimentară națională și europeană a vorbit și Valeriu Tabără, care a atras atenția asupra principiului pe baza căruia justiția ia decizii în Europa: faptul că CEJ a început să înlocuiască partea științifică, ca argument pentru ceea ce înseamnă soluțiile practice, este aproape de neiertat și cu consecințe dintre cele mai grave. Am spus-o și acum câțiva ani când au fost blocate metode de cercetare în biotehnologii. Asta trebuie discutat la nivel de Copa Cogeca și alte organisme europene. Îmi limitează justiția, prin ceea ce decide acum, fără să țină cont de argumente științifice, partea de producție? Soluțiile sunt date tot de niște necesități deosebite. Există soluții, dar cât costă? Cercetătorul trebuie să fie corect, neutru, să nu fie supus presiunilor. Să fie liber să gândească, să caute soluții!”

Mincu Mariu, în calitate de vicepreședinte Copa Cogeca, a transmis că organizația analizează situația, că se așteaptă o comunicare din partea CEJ și DG Agri, și în funcție de aceasta va apărea și o luare de poziție la nivel Copa Cogeca pe acest subiect. Decizia face subiectul derogărilor asupra unor substanțe, de aceea e important ca și colegii de acolo să înțeleagă că pe lângă sfeclă, pentru România sunt importante și alte culturi. Impactul se va răsfrânge și la nivel european. Din punct de vedere juridic se vor intensifica discuțiile cu privire la măsurile ce pot fi luate în continuare. Nu sunt simple pentru că vorbim de o comunicare  pe cale de justiție, care a fost efectuată pe un cadru legal, un Regulament .
”Așadar, susținem cu fermitate necesitatea utilizării neonicotinoidelor în agricultura românească. Ca fermieri, ne-am exprimat și continuăm să ne manifestăm îngrijorarea în ceea ce privește asigurarea securității alimentare a României, dar și a U.E. Fermierii români fac parte cu demnitate din marea familie a mediului asociativ agricol european și doresc să își apere reziliența afacerilor în spațiul economic european. Alianța, în numele celor patru organizații, speră că a reușit să sublinieze, prin organizarea acestui eveniment, importanța  demersului inițiat. Totodată, în deplină transparență și asumare, face un apel către consumatori, către publicul larg, către autorități, pentru a se alătura acestei inițiative, de a sprijini activitatea fermierilor români și de a consolida poziția de furnizor de hrană sigură și de calitate a României”.
 
Roxana Drăghici