Nevoia de restructurare a agriculturii și revigorare a zonelor rurale

​La începutul lunii noiembrie s-a desfășurat Summit-ul „Building the post-pandemic world”, în cadrul căruia au fost dezbătute online mai multe subiecte din diverse domenii, precum educație, energie, industrie, retail etc.
Panelul de Agricultură a fost organizat în data de 2 noiembrie și s-a bucurat de prezența multor specialiști.

Moderatorul evenimentului a fost Vladimir Alexandrescu, purtător de cuvânt al Institutului Național de Statistică, care a făcut pentru început o scurtă radiografie a sectorului agricol românesc.
Potrivit acestuia, România și-a păstrat de-a lungul timpului statutul de „grânar al Europei”. Astăzi, țara noastră ocupă o poziție fruntașă în ceea ce privește producția de cereale și ca atare este un exportator important de materii prime, precum grâu, porumb, floarea-soarelui, orz.
„Ne numărăm printre cei mai mari producători și exportatori de cereale din Europa și din lume, dar din păcate am păstrat și o altă situație, pe care am moștenit-o și pe care nu am reușit s-o rezolvăm până acum, și anume: raportul dintre cantitatea exportată și valoarea acesteia față de cantitatea de produse agricole importate și valoarea lor.
Din punct de vedere cantitativ exportăm cu cca 5 milioane de tone mai mult decât importăm, dar valoric importurile depășesc exporturile cu cca 2 mld euro. Este o situație neplăcută pe care România ar trebui s-o rezolve în viitorul cât mai apropiat pentru că aportul acestui domeniu este deosebit de important pentru dezvoltarea țării.
De altfel, dacă mai bine de 20% din populația României lucrează în agricultură, contribuția acestui sector la constituirea PIB-ului național a fost în 2020 doar de 3,8 %. Observăm o discrepanță care va trebui să fie depășită în viitor.
România, ca și celelalte țări, se confruntă cu o serie de provocări fără precedent în istoria apropiată. Vorbim de o criză climatică care are efecte foarte grave în agricultură.
Apare perspectiva unei crize alimentare de care analiștii din lume vorbesc din ce în ce mai des. Un alt fenomen cu care se confruntă agricultura este cel al îmbătrânirii. Populația din satele românești este îmbătrânită. Media de vârstă din mediul rural a depășit 40 de ani. Cei cu vârste înaintate se adaptează mai greu la noutățile tehnice și la tot ceea ce aduce știința în spațiul contemporan.
O altă provocare esențială o constituie fărâmițarea terenului agricol. România deține cca o treime (3,6 milioane) din numărul de ferme din UE. Este mult și sperăm ca datele recensământului general agricol, pe care l-am desfășurat în acest an și care vor deveni publice în 2022, să arate o scădere a acestora.
Fără o concentrare a terenurilor și fără posibilitatea de a avea o agricultură pe suprafețe mari este clar că este dificil să realizezi performanță. Cele enumerate sunt câteva dintre provocările agriculturii autohtone care trebuie depășite și la care trebuie găsite soluții”, a spus reprezentantul INS.
Despre intervențiile la nivel european pentru revigorarea zonelor rurale a vorbit comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.
Conform oficialului, zonele rurale joacă un rol important în societate, însă problemele cu care acestea se confruntă sunt diverse și derivă din diverse cauze, cum ar fi depopularea și îmbătrânirea populației, lipsa locurilor de muncă atractive, infrastructura deficitară etc.
„Trebuie să eliminăm decalajele în privința serviciilor, infrastructurii, accesului la digitalizare și pregătirea profesională pentru a face zonele rurale mai atractive pentru a locui, munci și deschide afaceri. Zona rurală din Europa are un mare potențial pentru a crea locuri de muncă și poate aduce oportunități pentru fermele de familie și pentru tinerii fermieri, care sunt esențiali pentru reziliența sectorului agricol.”
Comisarul european pentru agricultură a trecut în revistă politicile dedicate agriculturii și mediului rural, precum Politica Agricolă Comună (PAC) și Parteneriatul European de Inovare în Agricultură (PEI-AGRI).
O componentă nouă a PAC 2023 - 2027 este cea socială. Aceasta se referă la asigurarea unor condiții decente de muncă și respectarea drepturilor angajaților.
„Exploatarea nu va fi acceptată. Cei care nu respectă drepturile de muncă vor fi sancționați, le vom reduce nivelul de sprijin.”
O altă temă abordată de Wojciechowski a fost cea a importanței inovării și cercetării în agricultură - esențiale pentru a pregăti Europa să facă față viitoarelor provocări.
Comisia Europeană a lansat mai multe Parteneriate Europene de Inovare (PEI) în diverse sectoare, printre care se numără și agricultura.
Toate aceste PEI-uri se concentrează asupra beneficiilor societale și modernizării rapide.
Parteneriatul European de Inovare în Agricultură (PEI-AGRI) sprijinită cooperarea dintre partenerii din cercetare și inovare, pentru a putea obține rezultate mai bune și rapide.
 
Ana Ioniță