No-till pe terenurile de la Agromec Vișina

​Societatea Agromec Vișina SA, ce exploatează o suprafață de peste 3.300 de hectare în județul Olt, a organizat pe 6 octombrie a.c un eveniment tehnic pentru a discuta despre avantajele tehnologiei no-tillage. 

​Interesul manifestat de fermierii participanți a fost unul crescut pe fondul provocărilor actuale cauzate de schimbările climatice și creșterea costurilor de producție.
Vizita din cadrul fermei a cuprins deplasarea în solele în care s-au însămânțat în sistem no-till culturile de grâu și rapiță – cea din urmă fiind înființată încă din luna iulie, și acompaniată de plante de porumb care au rolul de a înmagazina siliciu în sol. Culturile arătau, la acea dată, promițătoare. 

​Ștefan Stănescu, director general al Agromec Vișina, a declarat: „Ne facem foarte bine calculele la nivel de fermă, știm exact producțiile pe care le obținem pe fiecare solă în parte și toate informațiile le introducem în aplicația AgriSo.
Facem o analiză foarte bună la tot ce întreprindem și când vedem ce randament are acum solul, precum și sporul de producție pe care îl obținem, ne este ușor să luăm decizia de a lucra în acest sistem pe o suprafață foarte mare din fermă. Anul acesta, de exemplu, am obținut o producție cu 100% mai mare decât media recoltelor din zonă.”
Principalul element care a contribuit la implementarea sistemului no-tillage în cadrul exploatației este lipsa precipitațiilor. Totodată, celelalte constrângeri prezente în piață au grăbit acest proces.
„Vremurile pe care le trăim ne-au împins spre această tehnologie. Prețurile utilajelor cresc, precum și cele ale pesticidelor iar unele substanțe active au fost scoase. Totodată, nu trebuie să uităm nici situația în care suntem puși în contextul războiului din Ucraina. 
Cu toate aceste provocări, în sistemul no-till am obținut producții mai mari comparativ cu cele din tehnologia convențională. În plus, efectuăm lucrări mai puține, avem o uzură mai redusă la utilaje și conservăm mai bine apa în sol.”

​Liviu Dincă, consultant agricol al exploatației a precizat: „Tehnologia de cultivare a solului în sistem no-till este complexă și implică cunoștințe mult mai ample comparativ cu cele din sistemul clasic. Pentru a face trecerea către această tehnologie am eliminat administrarea de îngrășăminte chimice complexe.
Nu se numește no-till dacă terenul este prelucrat sub adâncimea de semănat și îți dai seama că ai trecut cu adevărat la acest sistem în momentul în care nu ai buruieni dicotiledonate.
În sistemul no-till se înmulțesc buruienile monocotiledonate și de aici se schimbă paleta de erbicide care trebuie folosită: se folosesc produse cu acțiune graminicidă dar, atenție, trebuie alternate în funcție de clasa chimică din care fac parte.
Pentru acest tip de agricultură, semănătorile trebuie să dispună de anumite brăzdare. Pe solurile din România, care au conținut ridicat de argilă, cel mai bine se pretează cele cu disc și patină pentru a putea regla adâncimea de semănat.
Un alt aspect important este acela că nu mai apare sau este redus atacul de insecte coleoptere, implicit de Tanymecus.”

​Atenție îndreptată spre viața microbiană din sol
În fiecare parcelă în care am mers s-au făcut observații cu privire la structura solului și prezența microorganismelor pentru că acestea joacă un rol important în tehnologia no-till.
„Viața microbiană se activează la 2 săptămâni după recoltare. Imediat după recoltare intervenim cu tocătoarea pentru a amesteca paiele cu un strat fin de sol. Microorganismele devin active când paiele se usucă, iar umiditatea solului este de 18%.
Observați că în acest câmp, unde s-a semănat rapiță și au căzut doar 5 l/mp de la recoltare și până în prezent, există viață în sol și solul este umed. Este 90% probabil ca rapița să nu mai primească îngrășăminte chimice pentru că ne îndreptăm atenția spre biologia solului. Reducerea rezervei de buruieni din sol o vom face tot cu ajutorul activității microbiene și nu prin aplicarea de erbicide. Solul își va crește la anul capacitatea de producție cu 20 - 30%.
Îl vom duce la stadiul de turbă, iar prin activitatea bacteriilor din ordinul Bacillus și Penicillium vom favoriza fixarea azotului din atmosferă. Trebuie să lucrăm cu natura”, a susținut Liviu Dincă.

​În cadrul evenimentului s-au făcut remarci cu privire la capacitatea fermierilor de a adapta modul în care efectuează lucrările de prelucrare a solului.
„Sistemul no-tillage provine din SUA, când în anii `30 ai secolului trecut președintele de la acea dată a luat decizia de a combate eroziunea solului și puțini fermieri s-au adaptat.
Acum Europa este mult mai agresivă decât a fost SUA la momentul respectiv și intervine intens în modul în care facem agricultură. Europa nu mai vrea poluare.
Până în 2030 trebuie să renunțăm la o mare parte din produsele de protecția plantelor – o mare parte din substanțele active care duc la forme de rezistență ale bolilor și dăunătorilor au fost deja retrase.
Cu dotarea de care dispun la această dată fermele din România am putea lucra de 4 ori mai mult decât suprafața agricolă a României, dar întreb: câți dintre fermieri sunt dispuși să treacă la sistemul no-tillage?”, a întrebat consultantul agricol.
Constrângerile legislative și de mediu vor forța fermierii să accepte mai rapid schimbarea, ei fiind nevoiți să se adapteze pentru ca afacerile pe care le au să supraviețuiască.
 
Ana Ioniță