Noi discuţii cu privire la PAC

Noi discuţii  cu privire la PAC

Consiliul Agricultură şi Pescuit din cadrul Uniunii Europene a discutat pe 14 mai despre pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune (PAC) post-2020. Miniştrii au avut în timpul preşedinţiei române un schimb de opinii cu privire la noul model de performanţă stabilit în propunerea Comisiei de regulament privind planurile strategice în domeniul PAC. Alte discuţii au fost legate de subiectul „O planetă curată pentru toţi: o viziune strategică pe termen lung pentru o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei“, în urma unei prezentări din partea Comisiei.

Politica agricolă a UE este o politică dinamică, adaptată prin reforme succesive la noile provocări cu care se confruntă agricultura europeană. Propunerile legislative actuale sunt menite să adapteze Politica Agricolă Comună (PAC) la necesităţile viitorului. Propune regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC, regulamentul privind organizarea comună unică a pieţelor şi regulamentul orizontal privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC.

Propunerile Comisiei cuprind următoarele elemente la nivelul UE: un set unic de obiective, stabilite la nivelul UE pentru întreaga PAC, prin care se prezintă ceea ce îşi doreşte să obţină această politică pentru fermieri, pentru cetăţeni şi pentru climă, un set larg de instrumente conţinând tipuri generale de intervenţii convenite la nivelul UE, care stabilesc ce pot face statele membre pentru a atinge obiectivele PAC şi la nivelul UE va fi convenit şi un set comun de indicatori de rezultat, pentru a asigura condiţii echitabile la evaluarea eficacităţii măsurilor utilizate.

Fiecare ţară este apoi liberă să aleagă intervenţiile specifice pe care le consideră cele mai oportune în raport cu obiectivele sale specifice, pe baza unei evaluări clare a nevoilor sale proprii.

Plan strategic PAC pentru fiecare stat membru. Propunerile precizează că la nivelul statelor membre:
-  fiecare stat membru al UE va trebui să efectueze o analiză SWOT amplă, să identifice nevoile sale specifice şi să elaboreze un plan strategic PAC;
-  fiecare plan va arăta modul în care statul membru în cauză urmează să utilizeze finanţarea PAC pentru a răspunde nevoilor respective, precizând instrumentele care vor fi utilizate şi stabilind ţinte proprii;
-  fiecare plan strategic PAC va necesita aprobarea prealabilă a Comisiei, pentru a garanta coerenţa în raport cu obiectivele stabilite la nivelul UE;
-  statele membre vor transmite Comisiei un raport privind performanţa, pentru a arăta progresele înregistrate în direcţia atingerii ţintelor stabilite ca indicatori de rezultat.

Planurile strategice vor fi verificate pentru a se garanta că nu generează distorsiuni ale pieţei unice sau o povară excesivă pentru beneficiari sau pentru administraţii. Comisia va analiza apoi rapoartele şi va propune recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei, dacă este necesar.

Preşedinţia a sugerat să se facă modificări propunerilor respective pe baza poziţiilor delegaţiilor. Majoritatea acestor modificări se referă la regulamentul privind planurile strategice în domeniul PAC, având în vedere, de asemenea, importanţa politică a unor aspecte, cum ar fi noul model de performanţă propus şi abordarea sa bazată pe performanţă.

Reamintim că pe 2 aprilie, Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (COMAGRI) a Parlamentului European a decis prin vot ca măsura de plafonare la o sumă maximă de 100.000 euro pe exploataţie a sprijinului direct (Pilonul 1) să nu fie obligatorie în noua Politică Agricolă Comună (PAC) începând cu 2021, aşa cum propusese anul trecut Comisia Europeană. Astfel, plafonarea ar putea deveni voluntară dacă statul membru îşi asumă redistribuirea a cel puţin 10% din sumele primite de la UE pentru plăţi directe către fermele mici.

La nivelul Consiliului, pe durata preşedinţiei bulgare au avut loc primele schimburi de opinii în cadrul Comitetului Special pentru Agricultură (CSA). Examinarea tehnică a Regulamentului privind planurile strategice PAC a fost efectuată de către Grupul de lucru pentru chestiuni agricole orizontale. Grupul de lucru pentru chestiuni agrofinanciare a examinat regulamentul orizontal, în timp ce Grupul de lucru privind produsele agricole a examinat regulamentul privind OCP. Pe baza rapoartelor privind stadiul lucrărilor, preşedinţia a elaborat un raport intermediar pentru a informa Consiliul în luna octombrie cu privire la stadiul examinării propunerii. În timpul preşedinţiei austriece, toate cele trei propuneri au făcut obiectul unei lecturi integrale şi au fost sugerate în scris atât modificări tehnice, cât şi modificări de fond. În prezent, sugestiile de redactare propuse vor trebui examinate în timpul preşedinţiei române, în principal la nivel de grup de lucru şi, unde este cazul, în cadrul CSA şi al Consiliului Agricultură şi Pescuit.

Simona MUNTEANU