Noi elemente de interes în PAC reformata

Comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, şi ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, au participat, pe 26 septembrie a.c., la conferinţa „Mediafax Talks about Agriculture” - ediţia a IX-a, care a avut loc la Bucureşti. Tema principală abordată de ambii oficiali a fost reforma Politicii Agricole Comune (PAC) 2014-2020.

---

În deschiderea evenimentului a luat cuvântul ministrul Agriculturii, care a vorbit despre importanţa nivelului de sprijin alocat în acest an din fonduri naţionale, deoarece 2013 va fi unul de referinţă în stabilirea subvenţiilor ce urmează a fi alocate până în anul 2020. „Este important ca pachetul de plăţi naţionale, incluzând CNDP şi plata pe cap de animal, la bovine şi ovine, să fie aproape de maximum şi să discutăm în acest sens cu Ministerul Finanţelor. Conform negocierilor, în anul 2014 statul român poate aloca până la 100% din cât a acordat în 2013. (...) Din 2015, sprijinul suplimentar va scădea cu 5%, urmând să scadă progresiv până la 50% în anul 2020. De aceea, efortul pe care noi îl facem este acela de a avea o alocare cât mai mare în acest an, astfel încât să acordăm şi în anii următori sprijin naţional.

România a susţinut în cadrul Consiliului de Miniştri, şi practic la solicitarea României şi a altor state care au aderat apoi la această idee, de a se plăti în continuare acele CNDP, dar sub altă formă, ca ajutoare naţionale de tranziţie. Reforma prevedea ca sprijinul european să fie unul unitar şi nimic mai mult. Acum vom avea aceste ajutoare naţionale de tranziţie, care înlocuiesc plăţile complementare pe suprafaţă şi cap de animal, dar ele vor fi eliminate până în 2020. Am solicitat acordarea în continuare a sprijinului naţional pentru că decalajul dintre România şi alte state membre este o realitate.

În 2003-2004, când România a negociat, a arătat prin actele pe care le-a prezentat că lucrează o suprafaţă de 7 milioane de hectare şi de aceea s-a raportat la această suprafaţă. În egală măsură, a arătat că producţia medie la grâu este de 2,65 tone/ha. Anul acesta, fiind unul de excepţie, media la grâu a fost de 3,65 tone/ha. Aceştia au fost indicatorii care s-au luat în calcul şi de aceea plata pe suprafaţă în România este mai mică decât într-un alt stat european. Am solicitat ca bugetul de stat să facă un efort şi să compenseze într-o anumită măsură aceste diferenţe”, a declarat ministrul Agriculturii. Potrivit acestuia, reforma Politicii Agricole Comune pune accent pe sprijinirea tinerilor fermieri şi pe încurajarea instalării acestora în mediul rural, iar statul membru poate să susţină această măsură prin alocarea unor sume de până la 70.000 de euro.

Pe Pilonul I, de plăţi directe, un tânăr fermier va primi, pentru o suprafaţă pe care o va decide statul membru, dar care trebuie să fie cuprinsă între 25 şi 90 ha, un sprijin suplimentar de 25% pe o perioadă de 5 ani. Pentru această măsură, statul membru poate aloca până la 2% din alocarea financiară. „Sprijinul cuplat va fi foarte important şi din perspectiva laptelui, pentru că ne gândim la o formă de sprijin pentru acest sector. 13% din pachetul total poate fi alocat către sectoarele prioritare a fi sprijinite.”

Privitor la plafonarea subvenţiilor, ministrul Agriculturii a spus că România a făcut parte din grupul ţărilor care nu au susţinut această măsură, pentru că avem foarte multe ferme mari şi nu s-a dorit ca acestea să fie afectate. „Într-un final, plafonarea nu se va aplica aşa cum era prevăzută, sprijinul nu va fi limitat la 300.000 de euro, ci se va aplica o reducere de 5% pentru acele exploataţii care primesc un sprijn mai mare de 150.000 de euro”, a afirmat dl Constantin.

Plata redistributivă - subvenţii mai mari pentru primele 30 ha
Ministrul Agriculturii a vorbit în cadrul conferinţei despre un concept nou introdus în reforma PAC, care pune accent pe alocarea unui sprijin mai mare pentru primele 30 ha din exploataţiile agricole. Este o măsură facultativă şi presupune alocarea unui anumit procent din alocarea financiară anuală pentru această plată. „România a ales, şi cred că aceasta este varianta finală, ca 7,5% din alocarea financiară anuală, care, de exemplu, în 2015 va fi de 1, 6 mld. euro, să meargă spre această plată. Pentru primele 30 ha vom aloca un sprijin mai mare. Fermierii care au, de exemplu, 50 ha vor primi pentru 30 ha mai mult şi pentru următoarele hectare vor primi ceva mai puţin.

Nu stimulăm fărâmiţarea şi nu se pot crea condiţii artificiale, pentru că ne vom uita întotdeauna la istoricul anului 2011. Stimularea pe care am făcut-o cu plata redistributivă arată că un fermier, luând în calcul şi ajutoarele naţionale de tranziţie şi plăţile pentru înverzire, poate să primească în 2015 un sprijin de 175 euro/ha pentru primele 30 ha şi 150 euro/ha pentru hectarele care depăşesc această limită. Discuţiile se concentrează acum pe acordarea acestei plăţi pentru cei care au între 5 şi 30 ha şi nu pentru cei care au între 1 şi 5 ha, pentru că dorim să-i stimulăm pe cei din urmă să comaseze terenurile şi să se asocieze. Vom încerca, în măsura în care vom putea şi în care permit regulamentele, să nu tăiem de la cei care au peste 50 ha, ci de la cei care au peste 500 sau peste 1.000 ha”, a afirmat dl Constantin.

Avem nevoie de o abordare strategică
Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, a prezentat prevederile noii Politici Agricole Comune şi beneficiile acesteia pentru agricultorii români. Totodată, acesta a vorbit despre importanţa elaborării unei strategii în agricultură care să arate direcţiile care trebuiesc urmate, astfel încât dezvoltarea sectorului să se realizeze într-un mod integrat. „Este foarte important ca elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală să înceapă cât mai rapid şi până să se ajungă la măsuri care să fie aplicate trebuie să fie clar elaborată strategia.

Nu pornim de la proiecte şi apoi vedem cum le integrăm în ceva care să semene a strategie, ci pornim de la o abordare strategică spre măsuri”, a precizat oficialul european. „În Politica Agricolă Comună există o serie de elemente care cu siguranţă nu vor putea fi puse toate în aplicare în România şi nici nu recomand aplicarea tuturor acestor instrumente. Trebuie făcute alegeri pe bază de abordare strategică, care trebuie decisă la nivel naţional.

PAC nu este un panaceu pentru toate statele membre pentru dezvoltarea agriculturii tuturor în acelaşi fel. Este o cutie cu instrumente din care se pot alege cele mai adaptate la specificul agriculturii din fiecare stat membru. Presupune o abordare strategică şi cred că în România, în următorii 7 ani, dincolo de acest sprijin direct pentru producători, este nevoie, în paralel, şi de o abordare structurală sau de sprijin structural în dezvoltarea agriculturii. Dacă nu vor fi luate aceste măsuri, şi în 2020 România o să intre în următoarea reformă a Politicii Agricole Comune tot cu un decalaj important. În Politica Agricolă Comună reformată, state precum România au instrumente care să le permită să avanseze foarte rapid”, a mai susţinut dl Cioloş.

Cu privire la acordul privind creşterea cofinanţării din fonduri europene a programului de dezvoltare rurală de la 75% la 85%, dl Cioloş a afirmat că Guvernul ar trebui să vadă această decizie „ca pe o facilitate pentru dezvoltarea agriculturii şi nu doar ca pe o economie la bugetul de stat”. „Sper ca Guvernul să nu reducă alocarea pentru Ministerul Agriculturii, ci să realoce această economie, pentru ca România să finanţeze alte măsuri.” Eliminarea cotelor de lapte din 2015

Referitor la eliminarea cotelor de lapte, comisarul european a subliniat faptul că această prevedere era cunoscută de mulţi ani şi că sectorul a beneficiat de o perioada de tranziţie de 10 ani. „Decizia eliminării cotelor de lapte a fost luată încă de la reforma Politicii Agricole Comune din 2003, care a fost aplicată din 2005. Se ştia încă de atunci că din 2015 nu vor mai exista cotele de lapte.

În general, Comisia Europeană nu ia decizii de pe un an pe altul atunci când sunt afectate anumite sectoare. Tot timpul se iau în considerare perioade de tranziţie şi iată că pentru lapte au fost 10 ani de când se ştie. În 2008, la bilanţul de sănătate al PAC, a fost reconfirmată această decizie, luându-se şi decizia creşterii cotelor cu 2% de la un an la altul, începând din 2009 până 2015, tocmai pentru a pregăti sectorul. Facem o analiză a măsurilor şi instrumentelor pe care le avem în PAC pentru a face faţă eventualelor perturbări care pot să apară pe piaţă după eliminarea acestor cote. Fiecare va putea produce cât va putea să vândă, dar important este să stabilim cât poate să vândă fiecare ca să nu ajungem la o supraproducţie care să destabilizeze preţurile şi veniturile. Voi prezenta în luna noiembrie un raport cu concluziile conferinţei europene în cadrul căreia s-a discutat despre viitorul sectorului de lapte în UE din perspectiva eliminării cotelor din 2015.

Vom discuta politic dacă mai pot fi luate anumite măsuri, mai ales de gestiune a pieţei, pentru că mai sunt state membre care nu vor nici o altă măsură, pentru că vor să producă nelimitat, neîngrădit şi fără nici o oprelişte. Alte state membre sau anumite regiuni din acestea pot fi puse în pericol de o eventuală destabilizare a pieţei şi atunci va trebui să vedem dacă mecanismele pe care le avem acum în Politica Agricolă Comună, mai ales de gestiunea situaţiilor de criză, sunt suficiente pentru sectorul laptelui, dat fiind specificul lui, ca să nu ajungem la anumite destabilizări. Ţinând seama de specificul sectorului laptelui din România, după părerea mea problema primordială nu-i atât a gestiunii pieţei, cât a organizării structurale.

În România, sectorul laptelui are o problemă structurală care poate face ţara noastră mai vulnerabilă în faţa anumitor perturbări de piaţă decât alte state membre. De aceea, instrumentele sectorului laptelui din România nu se vor afla în primul rând în regulamentul de piaţă, ci mai ales în programul de dezvoltare rurală şi în modul în care vor fi acordate plăţile directe, mecanisme prin care poate fi consolidat acest sector în următorii ani, pentru că el, cu siguranţă, trebuie să mai evolueze, mai ales pe partea de producţie”, a afirmat dl Cioloş. Comisarul european a mai declarat că va exista un fond european care va finanţa diverse măsuri de promovare a produselor agroalimentare europene pe pieţele externe. Totodată, vor fi sprijinite din bani europeni acţiuni de promovare şi informare a consumatorilor din UE, mai ales cu privire la însemnele de calitate.

„O altă minireformă va fi pentru sectorul legume-fructe, unde vor exista nişte măsuri prin care să facilităm organizarea producătorilor în statele membre cu un grad de organizare foarte scăzut, cum este şi cazul României. Vreau să dau un semnal producătorilor din acest sector să se implice în dezbaterea pe care o voi organiza pe acest subiect şi sper ca şi Ministerul Agriculturii să se implice. La începutul anului viitor, regulamentul pentru agricultura ecologică va fi adoptat astfel încât să întărim mai ales partea de certificare şi control şi să evităm riscul de neîncredere a consumatorilor pe piaţă din cauza anumitor derapaje care pot apărea”, a afirmat acesta.

Nevoia de acompaniere şi consiliere
În opinia comisarului european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în România anumite puncte trebuie abordate structural.

„Dacă vrem să menţinem un număr cât mai mare de agricultori performanţi în mediul rural, este nevoie de asociere şi, legat de asociere, cred că este nevoie de acompanierea şi consilierea acestor forme asociative. Pentru dezvoltarea mediului rural, în general este nevoie de o abordare teritorială integrată.

În programul de dezvoltare rurală, această abordare teritorială ar putea fi ţintită mai ales pornind de la existenţa grupurilor de acţiune locală din programul LEADER. Comasarea terenurilor agricole este un alt element structural important, fără de care investiţiile în creşterea performanţei agriculturii nu îşi vor arăta eficacitatea. Un alt punct despre care se vorbeşte mai puţin în România decât în alte state membre cu agricultură importantă este sectorul de cercetare-inovare. Nu vom mai putea vorbi în Europa şi în lume, în general, de o creştere a performanţei în agricultură fără aportul cercetării şi inovării direct în producţie”, a susţinut comisarul european, dl Dacian Cioloş.

Ana MUSTĂŢEA

revista, agricultura, evenimente, pac reformata