Noi provocari in utilizarea produselor de protectia plantelor

La 22 martie, la hotelul Radisson Blu din București s-a desfășurat seminarul cu tema „Directiva utilizării durabile a produselor de protecția plantelor și evoluția agriculturii românești”, organizat de Federația Națională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), în colaborare cu Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

---

Evenimentul s-a concentrat pe subiectul utilizării durabile și raționale a produselor de protecția plantelor (PPP), în contextul implementării Directivei-Cadru 2009/128/CE, care prevede obligativitatea fiecărui stat membru de a adopta planuri naționale de acțiune în vederea reducerii riscurilor și a efectelor asupra sănătății umane și a mediului înconjurător.
Directiva oferă statelor Uniunii Europene posibilitatea de a adopta măsurile corespunzătoare în funcție de situația actuală a protecției culturilor în țara respectivă și de specificul și cerințele de dezvoltare în domeniul respectiv. Prevederile Directivei vor fi transpuse în legislația națională începând cu noiembrie 2011 și se vor extinde până în 2016. Această Directivă, precum și Planul Național de Acțiune vor conține referințe clare direcționate către fermieri. În cadrul evenimentului, Yves Picquet, președinte al AIPROM, a precizat că această directivă nu presupune reducerea cantității de PPP pe unitatea de suprafață, ci reducerea impactului asupra operatorilor și a mediului înconjurător. În opinia dânsului, perioada următoare, de adoptare a Directivei, va fi foarte importantă pentru agricultura României. „Este o oportunitate deosebită pentru a îmbunătăți agricultura din România, de a deveni una performantă. Trebuie să producem mai mult în această piață, unde nevoia de produse alimentare este tot mai mare. Agricultura României poate să joace un rol important”, a spus dl Picquet. Daniel Botănoiu, director executiv al FNPAR, a afirmat că atât Directiva de utilizare durabilă a PPP, cât și reforma viitoarei Politici Agricole Comune constituie noi provocări la care agricultorii trebuie să răspundă în viitorul apropiat.
Programul de tratament va trebui să includă metode de combatere integrată, instrumente și tehnici alternative. În Directivă se precizează că statele membre trebuie să ia măsuri pentru a promova utilizarea rațională a pesticidelor, astfel încât utilizatorii profesioniști să comute către practicile și produsele cu cel mai mic risc pentru sănătate și mediu. Țările trebuie să descrie în planurile naționale de acțiune modul în care vor asigura aplicarea acestor practici de către toți utilizatorii până la 1 ianuarie 2014. Reprezentantul Asociației Europene de Protecția Plantelor (ECPA), dna Claudia Michel, a afirmat în cadrul seminarului că statele membre ar trebui să ofere stimulente celor care aplică în exploatația agricolă un program de combatere integrată a bolilor, dăunătorilor și buruienilor. Elena Leaotă, director în cadrul Minsiterului Agriculturii, a dorit să facă un apel pentru implicarea tuturor actorilor din acest domeniu. „La prima vedere, directiva pare ușor de transpus și de implementat, însă nu este așa. Este foarte dificil, pentru că se adresează autorităților, industriei de protecția plantelor, fermierilor și consumatorilor. Fiecare stat membru trebuie să elaboreze Planul Național de Acțiune, să stabilească măsuri, planuri și indicatori de risc. De aceea, apelez la toți cei din domeniu să participe la grupurile de lucru pentru a face acest plan. Consider că dacă ar fi existat anumite linii directoare financiare de la Comisia Europeană, acestea ar fi făcut mult mai facilă implementarea directivei la nivelul statelor membre”, a precizat dna Leaotă. În completare, dnul Romano de Vivo, director în cadrul EAME, a afirmat că „deocamdată, din partea Comisiei Europene, nu se acordă în acest sens nici un sprijin, însă există posibilitatea ca această directivă să fie elementul pe baza căruia se va stabili, în viitor, nivelul subvențiilor”. Acest lucru înseamnă că fermierii care vor aplica măsuri de protejare a mediului înconjurător, de reducere a pesticidelor pot primi sprijin suplimentar subvenției pe suprafață. Elementele-cheie ale Directivei de utilizare durabilă a PPP Dispozițiile directivei iau forma unor obiective generale, mai degrabă decât forma unor soluții detaliate obligatorii, lăsând la decizia statelor membre definirea măsurilor necesare pentru atingerea țintelor propuse, de a reduce riscurile și de a proteja mediul înconjurător. Țările memebre trebuie să elaboreze Planurile Naționale de Acțiune și să le comunice Comisiei până în decembrie 2012. La sfârșitul anului 2013, se va stabili sistemul de certificare a pregătirii pentru utilizatori profesioniști, distribuitori și prescriptori. Până în 2015, toți operatorii și distribuitorii trebuie să aibă personal calificat. Vânzarea de PPP va fi restricționată, deoarece comercializarea o vor face numai utilizatorii profesioniști certificați. „Distribuitorii vor fi nevoiți să furnizeze informațiile necesare privitoare la utilizarea
produselor de protecția plantelor, la depozitare, protejarea mediului înconjurător, a apei etc.”, a precizat dna Michel. Planul Național de Acțiune va trebui să promoveze combaterea integrată a dăunătorilor. Până la 30 iunie 2013, trebuie să fie prezentat un raport privind punerea în aplicare a acestui obiectiv și să fie incluse măsurile și calendarul de implementare în planurile naționale până în 1 ianuarie 2014. „Din 2014, toți fermierii trebuie să aplice principiile de combatere integrată”, a spus reprezentantul ECPA. În privința tehnicii agricole, până la 26 noiembrie 2016 toate echipamentele de puleverizat și de aspersiune vor trebui inspectate cel puțin o dată. „Această sarcină este una uriașă. Vor exista și anumite excepții, însă echipamentele mari trebuie inspectate”, a afirmat dna Claudia Michel. Echipamentul relevant trebuie să fie inspectat cel puțin o dată până în 2016, la un interval de 5 ani până în 2020 și 5 ani la rând ulterior. Pentru aplicări aeriene, statele membre trebuie să găsească cele mai bune tehnologii. În 2017, se va face revizuirea Planurilor Naționale de Acțiune.

Emil Dumitru, fermier ce exploatează 146 ha în județul Călărași
„În opinia mea, avantajele Directivei privind utilizarea durabilă a PPP sunt: formarea profesională a operatorilor și distribuitorilor; implementarea unui plan național în concordanță cu impactul social, economic și de mediu, constituirea unei baze de date reală privind schimbul de informații și bune practici agricole, atenuarea schimbărilor climatice printr-o politică agricolă comună bazată pe investiții ce vizează conservarea apei și protecția solului. În multe dintre statele europene, investițiile în sistemele de prognoză și avertizare sunt considerate investiții de mediu și beneficiează de facilități fiscale. Dezavatajele pe care le poate aduce această directivă sunt: costuri mai mari de producție, în condițiile utilizării de instrumente și tehnici alternative, investiții necesare în achiziția echipamentelor de aplicat pesticide, instituirea unor taxe și tarife statelor membre, în temeiul acestei directive.”
Ana MUSTĂȚEA