Noi provocari pe piata semintelor

Pe 28 februarie a.c., Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Seminţe şi Material Săditor din România - AMSEM a organizat o conferinţă de presă cu tema „Problematica actuală în domeniul seminţelor la nivel european şi naţional”.

---

Preşedintele asociaţiei, dl Gheorghe Nedelcu, a vorbit în deschidere despre un fenomen îngrijorător care ia amploare pe piaţa seminţelor din România.

„Ne confruntăm cu apariţia pe piaţă a acelor loturi de seminţe «pirat», neconforme şi cu standarde precare, care aduc pagube atât firmelor de seminţe, cât şi fermierilor. Se falsifică etichete şi ambalaje care se confundă uşor cu cele originale. La seminţele de păioase apreciez că fenomenul are o amploare de 56%, iar la cele prăşitoare de 15%. Pentru a combate aceste fraude avem nevoie de un sistem foarte bine organizat şi intransigent, iar între autorităţi şi asociaţiile profesionale de profil să existe o bună colaborare. Inspectoratele teritoriale trebuie întărite şi nu slăbite”, a spus acesta. Unul dintre obiectivele AMSEM este acela de a promova în rândul fermierilor utilizarea seminţelor ceritificate de înaltă calitate.

„Franţa obţine o producţie medie la grâu de 7-8 tone/ha, pe când România are 3 t/ha. Productivitatea mărită se datorează şi calităţii seminţelor folosite. De aceea, datoria asociaţiei este şi aceea de a promova utilizarea seminţelor de înaltă calitate. Totodată, dorim să întreprindem acţiuni la nivel administrativ şi politic care să servească interesele atât ale industriei de seminţe, cât şi ale agriculturii româneşti. Milităm pentru acele măsuri care să ducă într-adevăr la o agricultură durabilă, prin folosirea de seminţe de cea mai înaltă calitate. Considerăm că fermierul, beneficiarul produsului nostru, al seminţelor, trebuie să aibă toată libertatea să decidă ce seminţe cumpără şi că între firmele de seminţe care acţionează pe piaţa românească trebuie să existe bune legături, o comunicare corectă şi să acţioneze împreună în interesul general al fermierului”, a afirmat dl Nedelcu.

În cadrul conferinţei s-a discutat şi despre noua lege a seminţelor, care la ora actuală este blocată în PE, pentru că s-au depus foarte multe amendamente la proiectul de lege, circa 1.400. Şi AMSEM doreşte să facă anumite propuneri privind această lege, atât prin Asociaţia Europeană de Seminţe, cât şi indirect, prin factorii politici. La eveniment a fost prezent în sală un reprezentant al europarlamentarului Viorica Dăncilă. Preşedintele asociaţiei a vorbit şi despre eforturile de a pune în practică un sistem de protecţie a proprietăţii intelectuale care să protejeze amelioratorii în faţa fraudelor din lanţul de distribuţie.

Impactul interzicerii neonicotinoidelor

Anul trecut s-a luat decizia la nivel european de a interzice folosirea neonicotinoidelor în tratamentul seminţelor. Această decizie va avea efecte negative deosebite asupra agriculturii româneşti.

„Vocea României, din acest punct de vedere, este destul de slabă, pentru că impactul acestei hotărâri asupra celorlalte ţări din Uniunea Europeană este redus. Decizia afectează în principal România şi o mică parte din Bulgaria. Este dificil în aceste condiţii să obţii derogare sau să poţi influenţa decizia care a fost luată. Din informaţiile pe care le avem se pregăteşte un act normativ care să permită, prin derogare, folosirea acestor substanţe circa 120 de zile, iar la nivel european, în cadrul COPA-COGECA, se încearcă posibilitatea amânării aplicării acestei decizii la nivel european până la 1 septembrie 2014. AMSEM va depune eforturi şi sperăm să putem colabora cu organizaţiile profesionale ale fermierilor ca să-i putem determina pe reprezentanţii noştri la Bruxelles să ne susţină cauza”, a spus preşedintele asociaţiei.

AMSEM împreună cu Institutul de Economie Agrară au întocmit un studiu privind impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide în România. Lucrarea reprezintă şi punctul de vederea al asociaţiilor de fermieri din România, precum LAPAR sau ProAgro, precum şi al Asociaţiei Industriei de Protecţia a Plantelor din România (AIPROM) şi al Asociaţiei Industriei Seminţelor din România (AISR).

Studiul subliniază faptul că CE a hotărât interzicerea utilizării acestor substanţe în tratamentul seminţelor, fără argumente ştiinţifice, fără a pune nimic în loc, şi că nu a avut în vedere specificul zonelor climatice şi condiţiile naturale ale unor areale.

În România, în zona de sud şi sud-est a ţării, dăunătorul Tanymecus dilaticollis (răţişoara porumbului) constituie un factor limitativ al culturilor de prăşitoare. Atacul acestui dăunător, de intensitate mare, se semnalează în România din cauza suprafeţelor mari cultivate cu porumb şi floarea-soarelui, care ocupă anual aproximativ 35% din suprafaţa arabilă.

Specialiştii apreciază că atacul insectei are loc în prima perioadă de vegetaţie, pe aproximativ 1 milion de hectare, din cauza existenţei unei rezerve biologice în sol de 40-70 adulţi/mp. Este de precizat că, faţă de 25-30 kg/ha în cazul produselor de combatere folosite până în ultimul deceniu, în cazul produselor neonicotinoide se folosesc maximum 250 g substanţă activă/ha la porumb şi mai puţin în cazul florii-soarelui.

Lipsa utilizării acestor insecticide va conduce la dezvoltarea populaţiilor de dăunători atât din specia Tanymecus dilaticollis, cât şi a viermilor-sârmă din genul Agriotes sau, mai recent, a viermelui Diabrotica virgifera. Intensificarea gradului de atac poate avea un serios impact negativ asupra agriculturii româneşti. Pierderile de producţie cauzate de decizia europeană se pot situa între 20 şi 40%, luând în calcul recolta anului 2012.

Potrivit studiului, pe ansamblul agriculturii, pierderile anuale vor fi între 623 de milioane de euro, în varianta reducerii producţiei cu 20%, şi 922 de milioane de euro, în varianta reducerii producţiei cu 40%, plus cheltuielile cu reînfiinţarea culturii. Se estimează că aproximativ 15% din suprafaţa cultivată va trebui să fie reînsămânţată, ceea ce ar conduce la pierderi anuale în valoare de 562 mii de euro.

Pentru compensarea pierderilor de producţie, ar trebui semănate suprafeţe suplimentare cu porumb, de 1-2,2 milioane ha, cu floarea-soarelui, de 424-490 mii ha, şi rapiţă, de 64-87 mii ha. În structura acestor pierderi, fermierii sunt afectaţi în proporţie de 72-80%. Pierderi importante se vor înregistra şi la nivelul furnizorilor de inputuri agricole. Pe viitor, România poate deveni o ţară neatractivă pentru multiplicarea seminţelor destinate exportului în ţări non-UE, care în anul 2012 a atins un nivel record.

La nivel european, Humboldt Forum pentru Alimentaţie şi Agricultură (HFFA) a efectuat un studiu, care a ajuns la concluzia că, în decurs de 5 ani, pierderea acestei tehnologii de protecţie a seminţelor cu neonicotinoide ar putea costa agricultura şi economia extinsă a UE până la 17 mld. euro, cu afectarea unui număr de 50 mii de locuri de muncă, în special în Europa de Est.

Ana MUSTĂŢEA