Pe 28 februarie a.c., Asociația Amelioratorilor, Producătorilor și Comercianților de Semințe și Material Săditor din România – AMSEM a organizat o conferință de presă cu tema „Problematica actuală în domeniul semințelor la nivel european și național”.
Președintele asociației, dl Gheorghe Nedelcu, a vorbit în deschidere despre un fenomen îngrijorător care ia amploare pe piața semințelor din România.
„Ne confruntăm cu apariția pe piață a acelor loturi de semințe «pirat», neconforme și cu standarde precare, care aduc pagube atât firmelor de semințe, cât și fermierilor. Se falsifică etichete și ambalaje care se confundă ușor cu cele originale. La semințele de păioase apreciez că fenomenul are o amploare de 56%, iar la cele prășitoare de 15%. Pentru a combate aceste fraude avem nevoie de un sistem foarte bine organizat și intransigent, iar între autorități și asociațiile profesionale de profil să existe o bună colaborare. Inspectoratele teritoriale trebuie întărite și nu slăbite”, a spus acesta. Unul dintre obiectivele AMSEM este acela de a promova în rândul fermierilor utilizarea semințelor ceritificate de înaltă calitate.
„Franța obține o producție medie la grâu de 7-8 tone/ha, pe când România are 3 t/ha. Productivitatea mărită se datorează și calității semințelor folosite. De aceea, datoria asociației este și aceea de a promova utilizarea semințelor de înaltă calitate. Totodată, dorim să întreprindem acțiuni la nivel administrativ și politic care să servească interesele atât ale industriei de semințe, cât și ale agriculturii românești. Milităm pentru acele măsuri care să ducă într-adevăr la o agricultură durabilă, prin folosirea de semințe de cea mai înaltă calitate. Considerăm că fermierul, beneficiarul produsului nostru, al semințelor, trebuie să aibă toată libertatea să decidă ce semințe cumpără și că între firmele de semințe care acționează pe piața românească trebuie să existe bune legături, o comunicare corectă și să acționeze împreună în interesul general al fermierului”, a afirmat dl Nedelcu.
În cadrul conferinței s-a discutat și despre noua lege a semințelor, care la ora actuală este blocată în PE, pentru că s-au depus foarte multe amendamente la proiectul de lege, circa 1.400. Și AMSEM dorește să facă anumite propuneri privind această lege, atât prin Asociația Europeană de Semințe, cât și indirect, prin factorii politici. La eveniment a fost prezent în sală un reprezentant al europarlamentarului Viorica Dăncilă. Președintele asociației a vorbit și despre eforturile de a pune în practică un sistem de protecție a proprietății intelectuale care să protejeze amelioratorii în fața fraudelor din lanțul de distribuție.
Impactul interzicerii neonicotinoidelor
Anul trecut s-a luat decizia la nivel european de a interzice folosirea neonicotinoidelor în tratamentul semințelor. Această decizie va avea efecte negative deosebite asupra agriculturii românești.
„Vocea României, din acest punct de vedere, este destul de slabă, pentru că impactul acestei hotărâri asupra celorlalte țări din Uniunea Europeană este redus. Decizia afectează în principal România și o mică parte din Bulgaria. Este dificil în aceste condiții să obții derogare sau să poți influența decizia care a fost luată. Din informațiile pe care le avem se pregătește un act normativ care să permită, prin derogare, folosirea acestor substanțe circa 120 de zile, iar la nivel european, în cadrul COPA-COGECA, se încearcă posibilitatea amânării aplicării acestei decizii la nivel european până la 1 septembrie 2014. AMSEM va depune eforturi și sperăm să putem colabora cu organizațiile profesionale ale fermierilor ca să-i putem determina pe reprezentanții noștri la Bruxelles să ne susțină cauza”, a spus președintele asociației.
AMSEM împreună cu Institutul de Economie Agrară au întocmit un studiu privind impactul interzicerii tratamentului cu neonicotinoide în România. Lucrarea reprezintă și punctul de vederea al asociațiilor de fermieri din România, precum LAPAR sau ProAgro, precum și al Asociației Industriei de Protecția a Plantelor din România (AIPROM) și al Asociației Industriei Semințelor din România (AISR).
Studiul subliniază faptul că CE a hotărât interzicerea utilizării acestor substanțe în tratamentul semințelor, fără argumente științifice, fără a pune nimic în loc, și că nu a avut în vedere specificul zonelor climatice și condițiile naturale ale unor areale.
În România, în zona de sud și sud-est a țării, dăunătorul Tanymecus dilaticollis (rățișoara porumbului) constituie un factor limitativ al culturilor de prășitoare. Atacul acestui dăunător, de intensitate mare, se semnalează în România din cauza suprafețelor mari cultivate cu porumb și floarea-soarelui, care ocupă anual aproximativ 35% din suprafața arabilă.
Specialiștii apreciază că atacul insectei are loc în prima perioadă de vegetație, pe aproximativ 1 milion de hectare, din cauza existenței unei rezerve biologice în sol de 40-70 adulți/mp. Este de precizat că, față de 25-30 kg/ha în cazul produselor de combatere folosite până în ultimul deceniu, în cazul produselor neonicotinoide se folosesc maximum 250 g substanță activă/ha la porumb și mai puțin în cazul florii-soarelui.
Lipsa utilizării acestor insecticide va conduce la dezvoltarea populațiilor de dăunători atât din specia Tanymecus dilaticollis, cât și a viermilor-sârmă din genul Agriotes sau, mai recent, a viermelui Diabrotica virgifera. Intensificarea gradului de atac poate avea un serios impact negativ asupra agriculturii românești. Pierderile de producție cauzate de decizia europeană se pot situa între 20 și 40%, luând în calcul recolta anului 2012.
Potrivit studiului, pe ansamblul agriculturii, pierderile anuale vor fi între 623 de milioane de euro, în varianta reducerii producției cu 20%, și 922 de milioane de euro, în varianta reducerii producției cu 40%, plus cheltuielile cu reînființarea culturii. Se estimează că aproximativ 15% din suprafața cultivată va trebui să fie reînsămânțată, ceea ce ar conduce la pierderi anuale în valoare de 562 mii de euro.
Pentru compensarea pierderilor de producție, ar trebui semănate suprafețe suplimentare cu porumb, de 1-2,2 milioane ha, cu floarea-soarelui, de 424-490 mii ha, și rapiță, de 64-87 mii ha. În structura acestor pierderi, fermierii sunt afectați în proporție de 72-80%. Pierderi importante se vor înregistra și la nivelul furnizorilor de inputuri agricole. Pe viitor, România poate deveni o țară neatractivă pentru multiplicarea semințelor destinate exportului în țări non-UE, care în anul 2012 a atins un nivel record.
La nivel european, Humboldt Forum pentru Alimentație și Agricultură (HFFA) a efectuat un studiu, care a ajuns la concluzia că, în decurs de 5 ani, pierderea acestei tehnologii de protecție a semințelor cu neonicotinoide ar putea costa agricultura și economia extinsă a UE până la 17 mld. euro, cu afectarea unui număr de 50 mii de locuri de muncă, în special în Europa de Est.
Ana MUSTĂȚEA
