Noile tehnici de ameliorare aduc inovaţia mai aproape de fermieri

La data de 31 mai a.c., sub egida Academiei Române şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), s-a desfăşurat simpozionul internaţional „Alternative inovatoare în ameliorarea plantelor - fundamentul agriculturii durabile şi eficiente“, organizat de asociaţiile Alianţa Industriei Seminţelor din România şi Agrobiotechrom.

Manifestarea ştiinţifică a adunat invitaţi de seamă, care au abordat subiectul privitor la cele mai noi tehnologii folosite în ameliorarea plantelor pentru realizarea unei agriculturi mai performante şi sustenabile. Moderator al simpozionului a fost prof. Doru Pamfil, din cadrul USAMV Cluj şi preşedinte al Comisiei de Biotehnologii al ASAS, care şi-a exprimat părerea că OMG-urile ar fi avut o altă soartă, cu precădere în Europa, dacă s-ar fi folosit o altă denumire decât cea de organism modificat genetic. Noile tehnici inovative, de inginerie genomică, permit obţinerea de plante superioare, care ajung să aibă caractere de interes în doar 2-3 ani, ceea ce înseamnă că fermierii vor putea avea acces, într-un interval de timp mai scurt, la soiuri şi hibrizi mai productivi şi mai rezistenţi la diferiţi factori biotici şi abiotici.

Totul depinde de modul în care vor fi legiferate
La ora actuală, discuţia care se poartă la nivel european este legată de modul în care noile tehnici de ameliorare vegetală ar trebui reglementate. Petra Jorasch, director al Asociaţiei Europene a Seminţelor (ESA), a declarat că agricultura Uniunii Europene riscă să nu îşi atingă obiectivele de creştere a sustenabilităţii dacă noile tehnologii vor fi supuse unui regim legislativ greoi, care nu va conduce decât la erodarea competitivităţii, prin reducerea diversităţii sectorului european de ameliorare a plantelor, şi la un avantaj competitiv al industriilor de ameliorare a plantelor din afara Europei. „Fondul de competenţă ştiinţifică din Europa, atât din sectorul public, cât şi din cel privat, locurile de muncă, inovaţia şi - deci - creşterea economică sunt «alungate» din Europa. Oamenii de ştiinţă trebuie să aibă la îndemână toate instrumentele pentru a favoriza inovaţia“, a susţinut dna Jorasch. „Noile tehnici de ameliorare a plantelor cresc capacitatea de inovare“, este de părere şi dr. Slawomir Sowa, director al Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Controlul OMG, din cadrul Institutului de Ameliorare şi Aclimatizare a Plantelor din Polonia. Mai mult, ele pot fi o oportunitate pentru dezvoltarea agriculturii biologice, unde utilizarea de pesticide şi îngrăşăminte chimice este restricţionată. „Este nevoie urgentă de siguranţă legislativă. Amelioratorii europeni din sectorul plantelor sunt foarte interesaţi să folosească noile tehnici de ameliorare. Acestea oferă mai multă rapiditate şi precizie, precum şi reducerea costurilor de ameliorare a plantelor. Un statut legislativ clar al noilor tehnici de ameliorare constituie condiţia aplicării acestor tehnologii în sectorul de ameliorare al UE. Dacă noile tehnici de ameliorare cad sub incidenţa legislaţiei OMG, utilizarea acestor tehnici de către IMM-uri va fi imposibilă“, a menţionat dl Sowa.

Conform prof. Joachim Schiemann, de la Centrul Federal de Cercetare pentru Plante de Câmp al Institutului Julius Kuhn din Germania, EASAC (Consiliul Consultativ al Academiilor Europene de Ştiinţă) a publicat, în martie a.c., un raport cu privire la noile tehnici de ameliorare vegetală, în care solicită legislatorilor din Uniunea Europeană să confirme faptul că produsele editării genomice, atunci când nu conţin material ADN provenit dintr-un organism neînrudit, nu vor cădea sub incidenţa legislaţiei OMG. Potrivit Directivei 2001/18/EC, prin organism modificat genetic se înţelege un organism în care materialul genetic a fost alterat întrun mod în care nu se întâmplă în mod natural, prin reproducere şi/ sau recombinare naturală. Altfel spus, sunt organisme cu combinaţii genetice noi, care merg dincolo de barierele naturale ale reproducerii şi recombinării. În opinia dr. Agnes Ricroch, secretarul Secţiei „Ştiinţele Vieţii“ din cadrul Academiei Agricole a Franţei, este necesară o nouă abordare pentru reglementarea biotehnologiilor vegetale, pentru că impasul va persista dacă noile tehnologii de editare genetică vor fi supuse legislaţiei OMG.

„Editarea genomului ar putea grăbi semnificativ programele de ameliorare, de la 7-25 de ani până la 2-3 ani“, a susţinut cercetătorul francez. În încheierea evenimentului a luat cuvântul dl Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei ProAgro, care a precizat că România pierde anual 1,5 mld. euro din cauza faptului că nu i se permite cultivarea soiei modificate genetic - cultură care găseşte în ţara noastră condiţii prielnice de dezvoltare. Un susţinător al soiei modificate genetic, dr. ing. Lucian Buzdugan, l-a întrebat pe dl Maricel Dima, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, care este poziţia autorităţilor privind cultivarea plantelor ameliorate genetic. Răspunsul acestuia a fost acela că subiectul privitor la plantele modificate genetic este în continuare în evaluare.

Acad. Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române
„Organismele modificate genetic reprezintă cea mai mare realizare ştiinţifică din domeniul ştiinţelor biologice. Pe piaţa agricolă au apărut în anul 1996, când se cultivau 800 mii ha, dintre care 500 mii ha erau ocupate cu soia modificată genetic. Suprafeţele cultivate au crescut substanţial, ajungând astăzi, la nivel mondial, la circa 200 milioane de hectare. Prima ţară care a cultivat plante modificate genetic a fost cea care le-a creat, şi anume Statele Unite ale Americii, după care s-au extins extraordinar de mult în Brazilia, Argentina şi în multe alte ţări din lume. Brazilia cultivă 30 milioane ha de soia modificată genetic şi care lasă în sol, în beneficiul agriculturii braziliene, 1,5 milioane tone de azot, prin fixare biologică. România a fost o ţară mare cultivatoare de soia, printre cele mai mari din Europa, dar asta s-a întâmplat până în anul 2007, când a devenit ţară membră a UE. Suprafeţele s-au redus substanţial, ajungându-se astăzi ca soia convenţională să fie cultivată pe 60-70 mii ha. În schimb, importăm milioane de tone de şrot de soia modificată genetic din SUA, Brazilia, Argentina etc. Pot să spun, în urma unei experienţe de 60 de ani în agricultură, că România are condiţii extrem de favorabile pentru cultura de soia. Trebuie să găsim mijloacele, soluţiile de a valorifica această cucerire extraordinară a cercetării ştiinţifice mondiale. Un alt aspect important este acela că populaţia creşte continuu. Dacă primul miliard de locuitori, la nivel planetar, a fost atins în anul 1804, creşterea cu încă un miliard de oameni s-a realizat în 1927, adică după 123 de ani. Acum, o creştere cu un miliard a populatiei se realizează în mai puţin de 13 ani. Populaţia mereu crescândă a globului pământesc necesită hrană. Omenirea trece prin diferite crize, care pot fi de ordin economico-financiar, energetic etc., dar să ne ferească Dumnezeu de criza alimentară, care este provocatoarea dezastrului. Pentru a se evita criza alimentară şi pentru a realiza progrese pentru hrana oamenilor şi a animalelor, dar care să fie şi sănătoase din punct de vedere al calităţii lor, este nevoie să folosim cele mai noi cuceriri ale ştiinţei.“

Prof. dr. Gheorghe Sin, preşedinte al  Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice
„Orice inovaţie trezeşte teamă şi adversitate, provocate, în unele situaţii, de o parte din mass-media, care afirmă că OMG ar putea fi dăunătoare şi că au consecinţe negative asupra sănătăţii oamenilor. Academia Română şi ASAS şi-au exprimat public opinia cu privire la utilizarea OMG, în sensul pozitiv pe care şi-l doresc şi agricultorii din ţara noastră. Din ignoranţă şi din anumite interese, a fost generată o situaţie paradoxală: avem voie să consumăm produse care provin de la plante modificate genetic, dar nu avem voie să le cultivăm.“

Ana IONIŢĂ