Noul plan pentru „Canalul magistral Siret-Bărăgan“

Noul plan pentru „Canalul magistral Siret-Bărăgan“

„Canalul magistral Siret-Bărăgan“ trece în administrarea MADR şi se vor asigura condiţii optime pentru aplicarea irigaţiilor pe o suprafaţă de circa 120.000 ha. În şedinţa de Guvern din 15 februarie a.c. a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă privind transmiterea obiectivului de investiţii „Canal magistral Siret-Bărăgan“ din administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor, prin Administraţia Naţională „Apele Române“, în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Lăudabilă idee, având în vedere că realizarea acestor investiţii absolut necesare va asigura producţii agricole sigure şi stabile indiferent de condiţiile meteorologice. Prin acest act normativ sunt prevăzute următoarele măsuri referitoare la obiectivul de investiţii „Canalul magistral Siret-Bărăgan“:

• transmiterea obiectivului de investiţii „Canal magistral Siret-Bărăgan“, în două etape, astfel: „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“, cuprinzând canalul pe zona acumularea Călimăneşti-Râmna, în lungime de 51,5 km, prin transmiterea bunurilor aflate în domeniul public al statului, recepţionate, aferente obiectivului în lungime de 5,7 km şi prin transmiterea porţiunilor de canal cuprinse între km 5+700 şi km 51+500, aflate în diverse faze de execuţie, care vor fi finalizate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa a II-a“, cuprinzând canalul pe zona Râmna-acumulare Dridu, pe lungimea de 139,5 km, care se realizează conform prevederilor legale în vigoare
  
• declararea obiectivului „Canal magistral Siret–Bărăgan - Etapa I“ ca infrastructură de irigaţii de utilitate publică
  
• completarea Programului naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 793/2016, cu obiectivul „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“
  
• elaborarea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a Strategiei de extindere a infrastructurii de irigaţii, ce va cuprinde proiecte de investiţii cu impact semnificativ în economie.
  

Finanţarea se asigură de la bugetul de stat, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Suma aprobată de Legislativ va putea fi completată cu fonduri comunitare, dar şi extracomunitare, prin atragerea de parteneriate public-private. Investiţiile pentru reabilitarea tuturor sistemelor de irigaţii Sadova-Corabia-Viişoara Dăbuleni, cele din Câmpia de Vest, Bărăgan, Dobrogea şi finalizarea Canalului Siret-Dunăre urmează să asigure apa pentru irigarea principalelor bazine agricole ale ţării.

Prin finalizarea obiectivului „Canal magistral Siret-Bărăgan - Etapa I“, spun specialiştii, se vor asigura condiţii pentru aplicarea irigaţiilor pe o suprafaţă de circa 120.000 ha, cu rol determinant pentru exploataţiile agricole din zonă în obţinerea de producţii sigure şi stabile, cu randamente crescute, pe terenuri cu clase ridicate de fertilitate, dar supuse unor factori climatici nefavorabili. Şi pentru finalizarea Canalului Siret-Bărăgan ţara noastră poate beneficia, de exemplu, de asistenţă tehnică comunitară sau, de ce nu?, israeliană, ţară ce are o experienţă impresionantă în managementul apei şi al echipamentelor performante aferente sistemelor de irigaţii. Realizarea acestor mult aşteptate şi necesare investiţii trebuie să se regăsească şi printre priorităţile partidelor politice. Tulburenţele vieţii politice din ultima perioadă nu trebuie să aibă impact asupra bunului mers al activităţii în agricultură, întrucât este demonstrat că pacea socială şi PIB-ul ţării depind în mare măsură de performanţele înregistrate de fermieri în fiecare an agricol.

Simona MUNTEANU