O afacere integrată de succes

​Cu o istorie a fermei care începe în perioada interbelică, actuala afacere de producție fructe și sucuri din Lehliu Gară, județul Călărași este un exemplu de afacere integrată de succes. Ferma din Bărăgan este înființată de Gloria și Andrei Pascu, împreună cu Bogdan Mihalcea;

​După ce mai mulți ani terenul moștenit a fost dat în arendă, cei trei asociați decid că e cazul să-l folosească mai eficient. În 2014/2015 pun bazele primei lor plantații: 5 hectare de cireși. Deși niciunul dintre ei nu a avut studii în domeniul agricol (Bogdan este absolvent de Cibernetică, specialitatea Înformatică economică, iar soția sa - Medicina), i-a stimulat moștenirea primită și posibilitatea accesării fondurilor europene. ” Fără acești bani nu prea se pot face investiții care să ducă la dezvoltatrea afacerii, care să conteze. Altfel, poți doar să spui că ai o ocupație în agricultură”, este de părere Bogdan, care a investit cu curaj în mai multe proiecte în fermă. Lucrează acum o suprafață de circa 55 ha, pe care a mai ridicat sere pentru zmeur și căpșun pe 7 ha , un depozit cu atmosferă controlată și o linie automatizată de ambalat. O parte din suprafață este ocupată de cereale. Investițiile s-au finalizat în 2022, cu o linie de procesare și un laborator pentru înghețată artizanală, ajungând la o valoare totală de aproximativ 3 milioane euro. Aproape de  fermă vizitatorii sunt primiți într-o cafenea , un farm-shop - unde se servesc fructe de sezon, cafea, sucuri  naturale, dulciuri și înghețată - rețeta casei. ”Ne-am dorit partea de procesare, nu a venit ca o necestitate de conservare a fructelor, pentru că este un potențial mare în piață și cred că merităm niște produse sănătoase. Este multă materie primă în țară, fructe care nu se valorifică așa cum ar trebui. Din păcate exportăm fructe bune și importăm de calitate a doua în cel mai bun caz”, explică Bogdan.
În 2017 au înființat și o cooperativă – Rodagria, în care membrii sunt tot cultivatori de fructe , care au lucrat în Europa și apoi și-au făcut propriile plantații acasă. Livrările prin cooperativă însă au început abia după vreo doi ani.  ”Cooperativa e cu rol de vânzare și promovare. Am participat la mai mult de 15 târguri unde ne-am expus și vândut produsele, inclusiv înghețata artizanală” spune producătorul din Călărași, care regretă faptul că deși se investește în plantații și producție, nu se face o mai bună promovare a produselor românești, iar pătrunderea lor pe piața românească este foarte anevoioasă. În fermele din Bărăgan se  cultivă cirese, zmeură, căpșuni, caise, piersici, mere și pere din care se obțin sucuri naturale presate la rece, precum si alte ”delicii naturale”, cum descriu ei gama de dulciuri. În cooperativă sunt  atât culturi convenționale cât și în sistem ecologic
Rețele de înghețată și sucuri, combinațiile de ingrediente sunt gândite de ei, dar se consultă și cu un tehnolog. În plus, faptul că o parte dintre membrii cooperativei au un regim vegetarian, care necesită ceva mai multă atenție în alegerea și prepararea produselor, este un avantaj, pentru că vin cu idei originale de combinații. O altă metodă de promovare este primirea vizitatorilor în livada de cireșe la un eveniment ” pick your own”, în care invitații își culeg singuri fructele.

Cerințele marilor magazine sunt normale
Membrii cooperativei Rodagria livrează și către retail, funcție de sezon și de disponbilitatea produselor. Având toate certificările necesare, consideră că pretențiile de calitate ale marilor magazine sunt firești, că așa se lucrează și în alte țări iar noi trebuie să ne aliniem unui standard agreat în toată lumea. ”Trebuie să înțelegem că marfa pe care  o vinzi unui magazin nu se compară cu marfa de tarabă din piață. Facem confuzia între căpșuna care se vinde cu fărașul în piață și cea care este sortată automat și ambalată în atmosferă controlată, cu trasabilitatea asigurată (știi proveniență, tratamente etc.). Sunt produse diferite și oamenii trebuie să știe ce riscuri își asumă într-un caz sau altul ” spune producătorul. El crede că dacă guvernanții ar vrea să îndrepte ceva cu adevărat, ar trebui să reglementeze și să controleze mai bine piața liberă, pentru că în multe cazuri este o competiție neloială față de fermierii înregistrați și plătitori de taxe.Pe de altă parte ”nu ar trebui să stăm și să ne plângem de milă. Faptul că sunt puține cooperative care chiar funcționează și fac profit, mai ales în sectorul horticol, este vina noastră, a fermierilor, nu a statului neapărat. Statul trebuie să asigure un cadru legislativ Noi trebuie să fim uniți, să discutăm între noi, să vedem ce tehnologii să aplicăm cât mai bine și ce putem îmbunătăți, să facem achiziții în comun, să impunem mediului politic ceea ce avem nevoie”, mai este de părere Bogdan.
 
Parteneri în proiecte de cercetare
Cooperativa Rodagria este parte dintr-un amplu proiect, în parteneriat cu USAMV București și cu alte centre de cercetare din Europa, numit ResBerry. Proiectul urmărește obținerea unor culturi ecologice reziliente de arbuști fructiferi prin aplicarea unor strategii inovative de management și creșterea biodiversității, iar colaborarea a început când Bogdan a devenit student la Master Ecologie  la București: ”studiem aici modul prin care putem integra plantele companion, diverse specii floricole, care fie să constituie un element de atracție pentru prădători, cu scopul de a-i îndepărta de  cultura de bază, fie să combatem buruienile. Într-o fermă ecologică cea mai mare provocare o reprezintă buruienile, pentru celelalte există soluții și le poți ține sub control. Sunt lucruri foarte interesante, avem și primele rezultate” spune fermierul in Bărăgan.
În primăvară plănuiesc deschiderea un punct de vânzare în București, cu un concept deosebit, în care produsele naturale și înghețata artizanală vor fi printre produsele cheie.​
 
Roxana Drăghici