O agricultură cu două viteze

Invitat la un eveniment organizat de comunitatea IT din România interesată de modul în care soluţiile tehnologice pot contribui la dezvoltarea agriculturii, dl Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei ProAgro, le-a vorbit, pentru început, despre situaţia actuală din domeniul agricol şi i-a asigurat că există piaţă pentru implementarea de instrumente informatice în fermele autohtone.

Agricultura din România, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, a suferit o transformare importantă. Am beneficiat de fonduri europene însă avem în continuare o agricultură cu două viteze. În România avem 53.000 de ferme care sunt cumva într-o zonă organizată şi produc pentru piaţă şi avem 850.000 de mici gospodării. Va mai dura mult timp până vom reuşi să avem o agricultură performantă, dar avem insule de reuşită şi avem exploataţii care se ridică la nivelul celorlalte din vechile state membre ale UE. Avem un anumit grad de tehnologie implementat, sunt combine şi tractoare în fermele din România care au mai multe facilităţi decât autoturismele. Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al ţării este de 4,8%, ceea ce înseamnă că mai este mult loc de crescut.  

Există piaţă pentru soluţii informatice agricole

Avem nevoie de soluţii informatice pentru a putea rentabiliza costurile în ferme, iar dacă vrem să protejăm funcţionarii de o decizie subiectivă, soluţiile informatice sunt cele care ne dau informaţii obiective şi în agricultură, în ultima perioadă şi datorită obligaţiilor comunitare prevăzute de regulamente, avem foarte multe baze de date paralele pe care nu ştim să le utilizăm şi să luăm o decizie obiectivă. Anul trecut fermierii nu primeau subvenţiile din cauza unui soft al APIA care nu a funcţionat la timp. Mă gândesc că soluţia putea fi un soft creat de informaticieni români sau chiar de start-upuri, pentru că România a plăti 35 milioane de euro pentru acel vestit soft şi au fost întârzieri de 6-8 luni, care au dus chiar la incapacităţi de plată ale unor companii care activează în domeniul agricol. Voi (antreprenorii în tehnologie) puteţi dezvolta soluţii informatice. Fermierul de azi utilizează telefoane inteligente şi este interesat să vadă starea vremii, iar acesta este primul indiciu că îi pasă de afacerea lui. Îşi doresc să-şi rentabilizeze costurile şi asta înseamnă implementarea de soluţii informatice.

Este important să facem şi o formare profesonală a celor care lucrează cu astfel de instrumente pentru că o parte din fermieri le-au abandonat deoarece nu au personal calificat care să implementeze astfel de soluţii informatice. Cred că inclusiv prin PNDR avem anumite măsuri unde se pot depune proiecte care pot fi destinate soluţiilor IT. Puteţi să ne furnizaţi foarte multe soluţii informatice de care avem nevoie, inclusiv celor din zona publică, unde, din păcate, nu s-a apelat la ingeniozitatea voastră şi la pregătirea voastră. Spun din păcate pentru că alte state au făcut-o. Voi trebuie să vă adresaţi fermelor care produc pentru piaţă şi să identificaţi împreună şi să dezvoltaţi soluţii informatice care să le fie de folos. Puterea exemplului va atrage după sine şi alţi fermieri doritori, de la simple lucruri de monitorizare sau de gestionare a fermelor până la lucruri complexe, de semănat cu densităţi variable în aceeaşi solă etc. Fermierii români încasează într-un an circa 22 mld. euro, din care, potrivit Eurostat, circa 380 mii euro sunt investiţi în soluţii IT în agricultură. Este o sumă nesemnificativă. Avem nevoie de multe lucruri.

Avem nevoie de integrare de baze de date, avem nevoie de modalităţi prin care să rentabilizăm fermele agricole. Avem în România o fermă de 65.000 ha, o alta de 57.000 ha. Există piaţă pentru a dezvolta soluţii informatice pentru fermierii români şi cred că suntem întrun stadiu incipient şi este normal să fie aşa. Primul pas pe care l-au făcut fermierii a fost acela de a încerca să-şi doteze exploataţiile pentru a fi competitivi şi pentru a obţine producţii relativ bune, dar acum diferenţa se face într-o piaţă unică europeană, cu 28 de state membre, unde preţul grâului este relativ acelaşi în toată Europa. Trebuie să obţinem producţii din ce în ce mai mari şi fiecare eurocent economisit într-un management al fermei corespunzător înseamnă competitivitate pentru fermierul român.

Suntem cultivatorul de porumb numărul 1 în Europa, dar în acelaşi timp nu folosim sămânţă certificată pe întreaga suprafaţă ocupată cu porumb şi iată un deficit de competitivitate. În plus, nivelul subvenţiilor primite de fermierii români este mult mai mic faţă de cel pe care îl primesc agricultorii din vechile state membre. Pentru perioada financiară 2013-2020, agricultura din România are alocată o sumă de 19,3 mld. euro, atât pe plăţi directe, cât şi pe dezvoltare rurală. Uniunea Europeană alocă 40% din bugetul total Politicii Agricole Comune. Agricultura este practic sectorul care are şansa să se dezvolte şi să se perfecţioneze, iar cei din IT vor putea avea un rol din ce în ce mai important.

Ana IONIŢĂ