Cum au înţeles belgienii cooperarea
Cu un început de 2021 mult mai ambiţios, cei 223 de membri afiliaţi şi-au definit şi respectă câteva valori: conexiune, orizont, creştere, implicare şi integritate. Fiecare dintre ele este o provocare permanentă şi un ghid în acelaşi timp pentru toţi cultivatorii. Creşterea de anul trecut s-a datorat, spun ei, măririi suprafaţei cu viţă-de-vie şi cu tomate, dar sunt şi alte elemente care au contribuit. „Personalul şi fermierii săi posedă un bagaj serios de cunoştinţe, ceea ce le-a permis o adaptare rapidă la situaţia pieţei de anul trecut. De bază au fost implicarea angajaţilor cooperativei şi găsirea de noi modalităţi de a păstra legătura în timp real cu producătorii şi clienţii“, a explicat directorul. „Pe termen lung, evoluţia preţurilor va ţine pasul cu creşterea costurilor de producţie şi de personal, precum şi a costurilor investiţiilor necesare“, este unul dintre angajamentele lui Hans Vanderhallen. Pentru a reuşi să introducă alimente sigure pe piaţă, la cel mai bun preţ posibil pentru membri, cooperativa lucrează strâns cu alte organizaţii care se străduiesc, de asemenea, să obţină cea mai bună calitate. Alte cooperative îşi pot vinde produsele aici (şi invers) fără ca vreunul dintre cultivatori să fie membri. Acest tip de licitaţie pentru clienţi este în mod clar foarte eficient: din 1996, Coöperatie Hoogstraten combină oferta lor de produse cu a altor cooperative. Avantaje: cantităţi însemnate sunt comercializate la un preţ corect şi transparent; promovarea mărcilor puternice cu o cerere mare; produse la calitate optimă şi sigure. În ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea, există colaborări cu Centrul de Cercetare Hoogstraten (PCH), care efectuează cercetări ştiinţifice practice la căpşuni, roşii şi ardei. De asemenea, Centrul oferă sfaturi şi instruiri pentru cultivatori. Mai există LAVA (Logistical and Administrative Auction Association), organizaţia-umbrelă sau cooperativa de licitaţii belgiene de fructe şi legume, care administrează Flandria, eticheta belgiană de calitate a fructelor şi legumelor. Asociaţia Cooperativelor Horticole Belgiene (VBT) coagulează sectorul horticol prin consultare, reprezentare şi sprijin. Căpşunele, tomatele şi ardeii - 97% din cifra de afaceri În cadrul cooperativei se produce şi se vinde o gamă variată de produse: tomate (numeroase varietăţi), ardei, castraveţi, fructe de pădure, căpşune (atât în câmp, cât şi protejat, disponibile tot anul), cireşe. De punctat este faptul că o treime din producţia de căpşune pe care o vinde cooperativa este cultivată în Olanda! Este şi cel mai vechi produs al lor, asigurând 50% din cifra de afaceri, iar destinaţia nu este doar internă. „Preţurile la căpşune au fost cele mai bune datorită interesului crescut pentru produse locale sănătoase. Cu un preţ mediu puţin peste 4 euro/kg, acest produs a înregistrat un nou record“, a spus Hans. Tomatele reprezintă al doilea produs în topul vânzărilor, mai ales că în 2005 au extins culturile cu „specialităţi“, un trend în continuă creştere. Pe locul 3 în vânzări se situează ardeii, din care jumătate sunt produşi tot în Olanda. Toate aceste trei produse însumează 97% din cifra de afaceri a cooperativei. Investiţii continue în automatizare Inovaţia nu este doar un termen la modă pentru belgieni, cooperativa caută mereu căi de uşurare a muncii şi de eficientizare: de exemplu, un sistem logistic intern complet computerizat astfel încât toate produsele comercializate pot fi urmărite şi toate mişcările logistice pot fi monitorizate online. Organizaţia Hoogstraten se distinge prin investiţii în instalaţii proprii de ambalaje mici, cu propriul departament pentru proiectarea de cutii de carton pentru ambalarea produselor sau igienizarea celor refolosibile. Un alt serviciu pe care Cooperativa l-a pus la dispoziţia membrilor săi este un depozit frigorific pentru stolonii de căpşun, scutindu-i astfel de cheltuieli. Controlul plantelor este asigurat atât de angajaţi, cât şi de fermieri. O serie întreagă de utilaje şi maşini de sortat i-a ajutat pe producători să îşi reducă investiţiile individuale. Dacă unul dintre ei doreşte schimbarea culturii sau extindere, el va fi preocupat doar de acest aspect, restul este realizat la depozit (răcire, spălare, sortare, ambalare etc.). Sistem de vânzări Nu fiecare produs beneficiază de aceeaşi tehnică de vânzare. Dar scopul este întotdeauna acelaşi: vânzarea la cel mai bun preţ posibil, într-o transparenţă totală. De aceea s-a optat pentru licitaţii publice, dar şi pentru vânzări intermediare. Licitaţiile „cu ceas“ (la care se renunţase cu ceva ani în urmă, dar au fost reluate) au avantajul că toate produsele sunt inspectate şi clasificate în blocuri de calitate uniformă. Apoi, împreună cu produse similare din celelalte licitaţii belgiene, sunt oferite spre vânzare printr-o licitaţie simultană cu ceas. O altă modalitate: direct de la cultivator, în avans, pentru unele specialităţi de tomate, unde clienţii pot cumpăra un produs într-un ambalaj specific cu o zi înainte de încărcare la licitaţie. Roşiile sunt aprobate şi încărcate direct de la cultivator.Vânzarea în avans simplifică organizarea logistică atât a licitaţiei, cât şi a producătorilor. Iar timpul dintre recoltare şi vânzare în magazin este mai scurt. O istorie de aproape 90 de ani Începuturile activităţii acestei cooperative sunt în 1933, când un fabricant de bere, doi profesori, un comerciant, doi cultivatori de fructe şi un deputat au fondat „Katholieke Veilingsvereniging der Noorderkempen“ (Asociaţia Catolică de Licitaţii din Nordul Kempen). În perioada anilor ’40-’50, mare parte din legumele provenite din ferme erau cultivate împreună. Ulterior, cultivarea căpşunelor s-a extins rapid. Deşi nu a oferit o soluţie pentru şomajul pe scară largă, a ajutat familiile să îşi mărească veniturile. În următorii 10 ani producţia de căpşune a crescut la 3.000 de tone, ajungând să reprezinte până la 90% din cifra de afaceri. Ca urmare, cooperativele, ca structură pentru produsele de vânzare, sunt replicate şi în altă parte. Licitaţiile sunt stabilite în Roeselare şi Sint-Katelijne-Waver. Deceniile următoare sunt marcate de apariţia profesioniştilor şi de creşterea interesului pentru căpşune, alături de castraveţi, tomate sau ardei cultivate sub sticlă. Este perioada când apar cele mai multe companii horticole. În anii ’80-’90, tehnologia deja îşi spunea cuvântul, urmată fiind către anii 2000 de tranzacţii online, când Cooperativa devine un jucător de top din Europa. Primul exerciţiu financiar al noului mileniu este închis cu o cifră de afaceri de 84.284.000 de euro. Accentul pus pe calitate şi siguranţa alimentelor nu a fost niciodată atât de mare. Este introdus un sistem de trasabilitate de înaltă performanţă. În 2005, se schimbă sistemul de licitaţii al casei şi sunt introduse oferte speciale. Mijlocul anilor 2000 vine cu proiecte îndrăzneţe şi fructificarea unor colaborări îndelungate cu companiile olandeze. Deşi criza din 2008-2009 aduce creşteri ale costurilor cu energia, casa de licitaţii lansează un proiect durabil: aproape 2.000 de panouri solare. În 2010, cultivatorii de la Veiling Hoogstraten au înregistrat cea mai mare creştere a cifrei de afaceri din existenţa cooperativei (+31%), fiind furnizate peste 25.000 de tone de căpşune, un record. Este anul când se organizează primul congres internaţional de căpşuni, cu 300 de participanţi din 22 de ţări! În 2019, sunt licitate 32.500 de tone (freshplaza.com). La începutul anului 2016, Veiling Hoogstraten îşi schimbă numele în Coöperatie Hoogstraten cv. Utilizarea termenului „cooperativă“ indică o strategie clară care vizează punerea în comun a resurselor, lăsând în acelaşi timp loc pentru antreprenoriat individual şi subliniază importanţa susţinerii reciproce. „Acum poziţionăm Hoogstraten ca un brand corporativ pe piaţă, cu Europa ca rază de acţiune“, a precizat liderul cooperativei. Se pune accentul nu doar pe bani, ci şi pe „cei din spatele acestei sume - întreprinderile, producătorii şi familiile lor - sunt 223 de poveşti individuale. El spune că adevărata „răsadniţă“ pentru ei sunt grija şi supravegherea pemanentă a producătorului şi a recoltei sale, inovaţia şi producţia durabilă. Nu se face rabat la calitate! (www.hoogstraten.eu) Roxana DRĂGHICI
0 Comments
Your comment will be posted after it is approved.
Leave a Reply. |
|