O cooperativă sănătoasă nu funcţionează din taxe şi cotizaţii

Chiar dacă într-un ritm mult mai lent decât ar fi nevoie, cooperativele din sectorul vegetal încep să funcţioneze, să genereze profit. UNCSV şi-a adus o contribuţie semnificativă prin faptul că a reuşit să determine instituţiile statului să aplice facilităţile fiscale pentru cooperative, care, deşi prevăzute în lege, nu se aplicau. Pe lângă acestea, managementul cooperativei şi angajamentul pe termen lung al fermierilor membri sunt două elemente care asigură rentabilitatea afacerii în comun.

Un exemplu de urmat este cooperativa Dobrogea Sud, prima în UNCSV privind cifra de afaceri realizată în 2018: 93,148 milioane lei, aproape dublu faţă de Agrovest Banat, de pe locul secund. Cu o vechime de 10 ani şi multe „lecţii“ usturătoare, acum membrii privesc altfel viitorul cooperativei lor. După ce a fost aplicat un sistem de sancţionare a celor care nu respectă decizia majorităţii şi a eliminării lor chiar, lucrurile s-au schimbat, explică Paul Ionuţ Lungoci, director executiv: „Este foarte greu să te descurci atunci când fermierul este oportunist. În 2012 am vândut peste 1.000 de tone cu o diferenţă de 90 dolari/tonă între preţul contractat şi cel din momentul livrării, pentru că doi fermieri nu şi-au mai respectat contractele. Dar ne-a fost învăţătură de minte şi am început să aplicăm regulile. Încet, încet, toţi s-au aliniat. Am fost în situaţia de a ne penaliza membrii cu 10 euro/tona de produs nevândut prin cooperativă şi toţi au plătit. Cea mai mare penalizare a fost 25.000 de lei, aplicată chiar unui membru fondator”.

Cooperativa are în prezent 44 membri şi o suprafaţă totală de 20.000 ha. Nu taxele sau cotizaţiile sunt cele care asigură funcţionarea, ci un adaos comercial stabilit de către membri şi aplicat la achiziţia de inputuri şi vânzarea producţiei. Apoi, o parte a profitului realizat din aceste activităţi comerciale este utilizată pentru funcţionarea cooperativei. ”NU taxe este principiul valabil pentru orice cooperativă care respectă legea, pentru că facilităţile fiscale sunt definite în Legea 566. Acestea sunt beneficii clare, care se aplică. Pe de altă parte, se spune că este complicată contabiliatea într-o cooperativă. Greşit. Funcţionează ca un SRL”. Personal sunt împotriva cotizaţiilor. Pentru ce? Când este propriul meu interes să fac tranzacţii pe firma mea dacă vreau să fac ceva pe termen lung. Dacă am în minte doar accesarea unui proiect, cu o cooperativă din ferma de familie, este altceva. Nu este o structură sănătoasă. Nici înfiinţarea cooperativei nu trebuie să aibă ca scop în sine accesarea de fonduri, nu este motivul pentru care să o înfiinţăm. Sunt foarte multe exemple de afaceri care nu au fost pornite prin fonduri europene, s-au dezvoltat fără subvenţii. Facilităţile fiscale sau fondurile europene, azi sunt, dar mâine pot să nu mai fie. Ce facem atunci? Rentabilitatea nu se calculează cu subvenţie, aceea este plusul“, este politica după care directorul Lungoci coordonează activitatea cooperativei Dobrogea Sud.

O altă decizie „nesănătoasă“, în opinia sa este aceea ca o cooperativă nou înfiinţată să acceseze un proiect de 2 milioane de euro cu 90% finanţare pentru construcţia unui depozit, pe care riscă să îl piardă „sau să îl vândă, are acest drept şi nu înţeleg de ce statul a stipulat acest lucru“, pentru că nu produce bani. Sunt astfel de proiecte depuse, destul de multe, perfect legale. Însă aceste lucruri ies la iveală pentru că îi deranjează pe cei care se chinuiesc să construiască afaceri pe termen lung. Anul trecut, membrii Dobrogea Sud au investit într-un sediu (comuna Topraisar, judeţul Constanţa) şi un spaţiu de depozitare seminţe şi pesticide. Lungoci a făcut un calcul: el a apreciat că profitul/ hectar obţinut de o fermă de 300 ha membră într-o cooperativă este acelaşi - de 25 lei - cu al unei ferme de 1.350 ha, din afara cooperativei, administrată de o întreprindere individuală, fără a lua în calcul şi scutirile de la plata impozitelor aplicate exclusiv fermelor din cooperative. „De aceea este nevoie de educaţie financiară, managerială, antreprenorială. Meseria de fermier este una, cea de manager este alta. Cooperativele funcţionale sunt create pentru a delega responsabilităţile fermierului, de a prelua din sarcini şi de a rezolva alte probleme“, a conchis directorul uneia dintre cel mai vechi şi mai mari cooperative româneşti. Acelaşi mod de funcţionare îl are şi cooperativa Banat AgroVest, înfiinţată în 2016. Marian Horgoş, expertul tehnic a prezentat evoluţia cifrei de afaceri: în 2017 - peste 32.928.459, în 2018 - 52.300.561 lei, iar anul trecut - 56.000.000 lei.

Roxana DRĂGHICI