O nouă ramură în industria agroalimentară: Agricultura celulară

Agricultura celulară (cunoscută şi sub denumirea de „cel ag“, „carne cultivată“, „carne curată“ sau „carne cultivată în laborator“) este încă în fază incipientă, dar promite introducerea unei ere de eliminare a animalelor din lanţul de aprovizionare cu alimente. Deşi este anunţată ca o tehnologie care va revoluţiona alimentele şi va elimina veriga zootehnică, actualele costuri ridicate ale dezvoltării, consideraţiile de reglementare plus acceptarea generală a cărnii cultivate în laborator joacă un rol important în capacitatea sa de a deveni populară.

Tehnologia se bazează pe examinarea proceselor biologice care se întâmplă la nivel celular atunci când, de exemplu, laptele este produs de o vacă sau un ou de către o găină - şi apoi replicarea acestui proces. Pentru carne, aceasta poate însemna creşterea celulelor musculare în rezervoare pentru a produce carne curată, în timp ce pentru lapte aceasta poate însemna fabricarea proteinelor din lapte într-un organism, cum ar fi drojdia. Dar, ceea ce poate părea de domeniul SF atunci când vine vorba de crearea de alimente pe bază de plante este acum realitate. De la fripturi imprimate 3D până la peşti crescuţi într-un laborator dintr-o singură celulă, alimentele sunt complet reinventate pentru satisfacerea nevoii de hrană „curată“. În ultimii 10 ani a existat o creştere constantă în aproape fiecare categorie de alimente pe bază de plante: alternative la brânzeturi, la carne roşie, înlocuitori de pui, cârnaţi din proteine din mazăre/soia/năut, granule care imită carnea de vită pentru sosul de paste sau umplutura de taco, „ton“ din năut şi proteine din mazăre şi lista continuă. Atât satisfacerea, cât şi alimentarea acestei cereri, în timp ce catalizează accelerarea în masă a producţiei vegetale, este un domeniu care merită atenţie.

Burgerul de «vită» printat 3D

Startup-ul israelian Redefine Meat lucrează pentru a crea o friptură fără carne folosind imprimarea 3D. Industria alimentară fără carne este de aşteptat să atingă 8 miliarde de dolari în vânzări în următorii 5 ani, potrivit Business Insider. Carnea alternativă de la Redefine este fabricată dintr-un amestec de proteine din soia şi mazăre, împreună cu grăsime de cocos şi ulei de floarea-soarelui după o reţetă proprie.

Se pare că şi un celebru bucătar- chef, Assaf Granit, a gustat friptura Redefine şi a spus că majoritatea oamenilor nu vor putea face diferenţa dintre aceasta şi una din carne reală. În ceea ce priveşte imprimarea 3D, noutatea nu este legată de ingrediente, ci mai degrabă de tehnologie, care foloseşte maşini specializate fabricate de companie pentru a imprima friptura câte un strat pe rând. Compania israeliană va fi probabil prima care va vinde imprimante 3D şi pachetele de ingrediente distribuitorilor de carne, ceea ce înseamnă că s-ar putea să avem o friptură pe bază de plante tipărită 3D, începând din 2021. Reconstituirea texturii cărnii a fost un fel de „Sfântul Graal“ al noilor tehnologii, iar israelienii de la Redefine Meat ar putea fi primii pe piaţă în domeniul de imprimare 3D. Şi Novameat, cu sediul în Spania, experimentează această abordare. (thebeet.com) Există şi alte companii de „carne curată“, cum este Memphis Meat, de exemplu, care a atras investitori precum Richard Branson, Bill Gates, sau Cargill şi Tyson Foods. Compania şi-a demonstrat dovada conceptului, realizând, de exemplu, pepite cultivate de pui şi chiftele de vită. BlueNalu din San Diego a arătat, de asemenea, că poate produce carne de peşte din celule de peşte în laborator. Ceea ce primeşti în farfurie este o substanţă cărnoasă care este biologic identică cu carnea.

Se ridică aici întrebarea „Carnea de cultură este de fapt vegană?“. Ar putea fi, depinde de modul în care se obţin celulele necesare creşterii cărnii. În timp ce animalele nu sunt sacrificate pentru a produce carne cultivată în laborator, celulele necesare provin de la animale. Probabil că nu suntem foarte departe de alimentele derivate din „agricultura celulară“ care vor apărea ca opţiune în meniul de sushi sau pe rafturile magazinelor, rata investiţiilor şi inovaţiei în domeniu putând dezvolta carnea cultivată în laborator şi înlocuirea altor produse animale mai devreme decât credem.

Fermentarea, noua frontieră în industria alimentară vegetală 

Fermentarea este un alt pilon al tehnologiei alimentare pe bază de plante, dar despre care nu se vorbeşte la fel de des. Deşi nu la fel de interesantă ca friptura imprimată 3D, alimentele fermentate oferă de fapt alternative pe bază de plante pe care le consumăm astăzi. Fermentarea foloseşte specii de bacterii sau ciuperci pentru a transforma un produs sau ingredient alimentar, într-un laborator, pentru a produce carne cultivată, ouă şi lactate sau ca sursă primară de proteine. Companiile din acest sector au avut venituri 435 milioane de dolari în 2020, potrivit Good Food Institute, care reprezintă aproximativ o treime din ceea ce au adus companiile din carne, ouă şi produse „lactate“ pe bază de plante. Perfect Day, de exemplu, o companie de lactate care nu sunt de origine animală, spune că face ca brânza pe bază de plante să nu se distingă de adevărata brânză, foloseşte microflora pentru a produce proteine. Prin utilizarea rezervoarelor de fermentaţie, acestea pot creşte flora şi apoi pot dezvolta proteine din lapte care servesc ca bază a îngheţatei vegane, a brânzeturilor şi a altor produse lactate similare celor din animale. Fermentarea demonstrează potenţialul alimentelor pe bază de plante la scară mai mare, cu costuri mai mici, eficienţă îmbunătăţită şi durabilitate sporită.

„Peisajul de oportunităţi pentru dezvoltarea tehnologiei este complet neexploatat în acest domeniu“, spune dr. Liz Specht, director asociat al ştiinţei şi tehnologiei Good Food Institute. „Multe produse proteice alternative vor valorifica multitudinea metodelor de producţie a proteinelor disponibile acum, cu opţiunea de a utiliza combinaţii de proteine derivate din plante, cultura celulelor animale şi fermentarea microbiană.“ Companiile Vegtech, cum au fost ele numite, sunt şi vor continua să fie un catalizator pentru dezvoltarea industriei alimentare pe bază de plante. Vedem deja puterea inovaţiei tehnologice în alimentaţie cu scopul de a reduce consumul de produse de origine animală şi pentru a dovedi că se pot livra alimente cu gust pe scară largă. De la cei care utilizează o moleculă numită hem (o componentă purtătoare de oxigen, prezentă în sânge, care conferă cărnii mirosul şi aspectul specifice), până la cei care manipulează fasolea mung pentru a face ouă „vegetale“, aceste prime companii vegtech au pus bazele unei viitoare industrii.

Roxana DRĂGHICI