O perspectivă echilibrată asupra rolului şi impactului pesticidelor în agricultură

„O perspectivă echilibrată asupra rolului şi impactului pesticidelor în agricultură“ a fost tema propusă de Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM) pentru a fi dezbatută în cadrul unui eveniment organizat pe 6 octombrie a.c., la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ (ASAS), la care au participat europarlamentari, experţi români şi europeni din domeniul agricol, fermieri şi reprezentanţi ai companiilor din industria pesticidelor.

În contextul în care populaţia globului va creşte semnificativ, de la 7 mld. oameni, cât suntem în prezent, până la 10 mld., atât cât se aproximează ca vom fi în 2050, producţia agricolă va trebui şi ea să crească, potrivit specialiştilor, cu cel puţin 50%, pentru a răspunde nevoii de hrană a oamenilor. Atingerea acestui deziderat nu este lipsită însă de provocări deoarece avem diferite limitări care au impact negativ asupra recoltelor agricole. De exemplu, doar 3% din suprafaţa planetei este disponibilă pentru agricultură şi în fiecare an se pierde echivalentul întregii suprafeţe agricole a României din diverse cauze, precum urbanizarea sau eroziunea. Alte constrângeri la nivel european ţin de reglementarea utilizării produselor de protecţia plantelor, 75 din totalul de 400 de substanţe active importante pentru fermierii europeni putând fi retrase de pe piaţă. Interzicerea sau restricţionarea folosirii acestora îngrijorează fermierii din mai multe state membre, în mod special pe cei din România.

Romania este a şasea ţară agricolă din Europa şi avem cea mai mare suprafaţă din spaţiul comunitar cultivată cu porumb. Din păcate, media producţiilor per unitatea de suprafaţă este în continuare mai mică decât cea europeană. La porumb şi grâu recoltele sunt cu 40-50% mai mici decât cele de la nivelul Uniunii Europene. Fără cele 75 de substanţe active din produsele de protecţia plantelor competitivitatea agricultorilor români ar fi grav afectată. Preşedintele AIPROM, dl Pascal Cassecuelle, şi-a exprimat susţinerea faţă de industria de produse de protecţia plantelor şi a reconfirmat importanţa folosirii pesticidelor în agricultură: „Produsele de protecţia plantelor reprezintă o contribuţie nepreţuită pentru competitivitatea şi sustenabilitatea fermierilor români. Agricultura românească are nevoie de fermieri competitivi şi de practici agricole durabile pentru a-şi exprima întregul potenţial şi pentru a putea răspunde nevoilor agriculturii de astăzi.“

Potrivit dlui Cassecuelle, am putea creşte producţia agricolă cu 50%, am putea exporta grâu la fel ca Germania şi am putea deveni un exportator mai mare decât Franţa, cu condiţia efectuării unor investiţii corecte în infrastructură, educaţie dar şi în tehnologiile utilizate pentru a produce cantitatea şi calitatea necesare“. „Pentru România, interzicerea folosirii neonicotinoidelor, care au un rol important în agricultura românească, ne-ar pune în situaţia de a asista la distrugerea culturilor de porumb, şi nu numai. Răţişoara porumbului a devenit polifagă şi distruge multe culturi. Pentru alte zone din Europa acest dăunător nu este un pericol de luat în seamă. Până când nu există alternativă viabilă pentru a-l combate, cum putem răspunde la problemele privind securitatea alimentară?“, a întrebat academicianul Mihai Nicolescu, vicepreşedinte al ASAS. O altă îngrijorare priveşte interzicea glifosatului. După ce în mai multe rânduri Comisia Europeană a supus atenţiei reautorizarea substanţei erbicide, Parlamentul European a respins propunerea şi s-a ajuns astăzi în situaţia în care folosirea glifosatului mai este permisă doar pentru 5 ani. Restricţionarea utilizării glifosatului ar avea un impact negativ asupra agriculturii din România, având în vedere gradul ridicat de îmburuienare a terenurilor din ţara noastră.

„Din punctul nostru de vedere, dezbaterea privind glifosatul este mai amplă. În 2015, Comisia Europeană a propus reautorizarea substanţei pentru încă 15 ani. Statele membre au respins propunerea, iar Parlamentul European a făcut o moţiune şi s-a propus autorizarea folosirii pe o perioadă de 7 ani. Nici această propunere nu a trecut şi s-a ajuns la 5 ani. În Comisia Europeană s-a vorbit chiar şi de o perioadă de 2-3 ani. Pentru noi nu este acceptabil! De asemenea, sunt discuţii la nivel european şi în privinţa neonicotinoidelor. Acum aşteptăm o nouă evaluare. Consider că există o problemă a societăţii de a înţelege noile tehnici agricole şi acest lucru conduce la o variabilitate mai mare a randamentelor şi va duce la pierderea competitivităţii la nivel internaţional, iar acest lucru nu ni-l putem permite“, a afirmat dl Cesar Gonzalez, senior policy advisor COPA-COGECA. Mihai Ţurcanu, membru în Comisia pentru Mediu, Sănătate şi Siguranţa Alimentară din PE, a vorbit despre consensul şi compromisul politic ca fiind elemente importante în luarea deciziilor la nivel european. Dl Turcanu a subliniat faptul ca ţări precum Franţa, Italia, Austria sau Belgia se opun procedurii de reînnoire a licienţei glifosatului, de asemenea şi diferite grupuri, cum sunt cele ale ecologiştilor, euroscepticilor etc. „Suntem doar 32 de europarlamentari români şi încercăm să-i convingem că interesele României trebuie apărate. Vreau să vă asigur de tot sprijinul nostru şi de faptul ca apărăm poziţia României“, a spus acesta.

Fermierul ialomiţean Nicolae Sitaru a dorit să-şi spună punctul de vedere referitor la deciziile care se iau la nivel european şi care au un impact major în agricultura ţării noastre: „Aderarea noastră la UE a venit şi cu restricţii. Una dintre acestea este interzicerea cultivării plantelor modificate genetic, iar aici mă refer la soia. Nimeni nu a reuşit să-mi răspundă de ce a fost interzisă cultivarea şi de ce este permis consumul!“. În cadrul unui film prezentat la eveniment, dna Viorica Dăncilă, vicepreşedinte al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală din cadrul Parlamentului European, şi-a exprimat susţinerea pentru soluţionarea acestor teme specifice şi de mare interes pentru agricultura românească. „Nu trebuie să uităm faptul că producerea de alimente este una complexă“, a subliniat Jean-Philippe Azoulay, director general al Asociaţiei Europene de Protecţia Culturilor (ECPA). „Deciziile se iau la Bruxelles şi ele se aplică în toate statele membre. De multe ori uităm cum se produc alimentele şi care sunt constrângerile cu care se confruntă agricultorii. La nivel mondial sunt 1,3 mld. de fermieri care hrănesc 7 mld. de oameni. 1% din ferme sunt în Europa, care numără 500 milioane de locuitori. Suntem eficienţi şi productivi la nivel european şi poate de asta începem să uităm rolul important pe care îl au produsele de protecţia plantelor.“ Directorul ECPA a pus accent pe importanţa managementului integrat al fermelor, pe programele integrate de combatere a agenţilor dăunători, pe folosirea produselor fitosanitare chimice împreună cu cele biologice şi, nu în ultimul rând, pe folosirea instrumentelor de precizie, digitale, care permit un control mai mare asupra lucrărilor efectuate în cadrul exploataţiilor agricole. Emar Gemmeke, ataşat pentru agricultură, industrie alimentară şi mediu din cadrul Ambasadei Regatului Ţărilor de Jos, a susţinut în prezentarea sa aplicarea unui management integrat de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor. În opinia sa, trebuie să primeze prevenţia bolilor şi dăunătorilor şi apoi combaterea chimică. Totodată, dl Gemmeke a vorbit despre importanţa utilizării pesticidelor care au un risc cât mai scăzut asupra mediului, oamenilor şi animalelor.

Olanda a dezvoltat un plan naţional pentru a accelera procesul de autorizare a produselor de protecţia plantelor cu risc scăzut, astfel că numai în acest an au fost autorizate 21 de produse fitosanitare nonchimice. „Industria trebuie sa ofere mai multe opţiuni în trusa de scule pe care o au la îndemână agricultorii“, a conchis acesta. În cadrul conferinţei, AIPROM a lansat un film de promovare a campaniei „Cu sau Fără“ pesticide, care prezintă viziunea unui fermier român legată de utilizarea produselor de protecţia plantelor în cadrul unui sistem integrat de management al bolilor şi dăunătorilor. Celzin Aedin, ambasador al acestei campanii, a prezentat experienţa proprie ca fermier, dar şi modul în care pesticidele îl ajută să ofere protecţie recoltelor şi producţii sporite. Filmul face parte dintr-o campanie mai amplă, în care fermieri din Europa vorbesc despre rolul protecţiei plantelor în viaţa lor de zi cu zi. Această serie de filme este coordonată de ECPA.

Studiu privind impactul retragerii anumitor substanţe active în agricultura românească

Potrivit unui studiu recent, realizat la nivel european, fără pesticide fermierii europeni ar putea pierde până la 85% din producţie la anumite tipuri de culturi, iar UE va deveni dependentă de importuri. Mai mult de 20 din culturile de bază, precum grâu, orz, cartofi şi sfeclă de zahăr vor da productii insuficiente, astfel că vor fi necesare importurile. În aceste condiţii, fermierii europeni vor deveni mai puţin competitivi la scară globală, pentru că fermierii din afara spaţiului european nu au restricţii asemănătoare celor de pe teritoriul UE. Studiul a fost realizat pe şapte culturi de bază la nivel european, 24 de culturi speciale şi a analizat impactul în 10 ţări europene. „Agricultorii şi cei care lucrează în domeniul agricol au un rol important în a produce hrană pentru cele 10 mld. de oameni, cât se preconizează ca vor fi în următorii ani. Uniunea Europeană este un producător important, iar capacitatea sa de a produce hrană de înaltă calitate vine şi datorită soluţiilor tehnice pe care fermierii le au la îndemână. În ultimii 15 ani, 50 din substanţele active prezente în piaţa UE au fost interzise. ECPA a iniţiat anul trecut un studiu prin care doreşte să analizeze rolul produselor de protecţia plantelor în producerea hranei şi să nu uităm că toată această activitate este supusă unor presiuni din ce în ce mai mari. Raportul scoate în evidenţă efectele socioeconomice ale legislaţiei europene bazate pe hazard. România face parte din acest studiu. Este evidentă necesitatea acestui studiu pentru că viabilitatea agriculturii europene este supusă permanent unor presiuni, iar asta se răsfrânge şi asupra agriculturii din România.

Orientarea Uniunii Europene către o legislaţie bazată pe hazard pune în pericol utilizarea atât la nivel european, cât şi naţional a 75 de substanţe active dintr-un total de 400. 2/3 din cele 75 sunt într-un risc ridicat de dispariţie, iar restul au un risc mediu. Mulţi ar spune că industria de protectia plantelor poate să vină cu alte produse, însă acest lucru nu se poate întâmpla imediat. Sunt necesari 11 ani, din momentul în care o nouă moleculă este descoperită şi până când este lansată pe piaţă“, a precizat dna Iulia Nicola, vicepreşedinte AIPROM. Cu prilejul acestui eveniment au fost prezentate rezultatele preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socioeconomic al interzicerii utilizării unor substanţe active asupra agriculturii României“ (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture) - parte integrantă a cercetării europene pe acest subiect, prin care industria de protecţie a plantelor din România doreşte să aducă în atenţia consumatorilor şi autorităţilor posibilele efecte ale interzicerii sau restricţionării utilizării a aproximativ 75 de substanţe active folosite în produse de protecţia plantelor, aflate astăzi pe piaţă.

Studiul a fost realizat cu ajutorul experţilor români, precum şi sub coordonarea AIPROM, pe şapte culturi-cheie pentru agricultura românească, şi anume: porumb, grâu, rapiţă, viţă-de-vie, măr, cartofi şi tomate. Experţii care au contribuit la realizarea studiului în România: prof. dr. Mihai Berca, conf. dr. Horia Victor Hălmăjan, dr. ing. Marius Petrache, dr. ing. Costel Pohrib, drd. ing. Alina Creţu, dr. ing. Cristian Marin, dr. ing. Gheorghe Boţoman, dr. ing. Mircea Mărmureanu. Datele furnizate au fost analizate şi corelate cu ajutorul companiei de consultanţă Steward Redqueen. Potrivit rezultatelor parţiale, fără cele aproximativ 75 de substanţe active din produsele de protecţie a plantelor, costurile de producţie/tonă ar creşte cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiţă, 36% la cartofi şi 121% la porumb. Studiul mai arată că producţia ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiţă, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate şi 17% la mere. La aceasta se adaugă şi instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajaţi în acest segment agricol.

Ana IONIŢĂ