O tehnologie de semănat inedită, practicată în SUA

Schimbul de experienţă este important pentru a afla care sunt acele tehnologii care asigură progresul şi care pot fi implementate cu succes şi în alte condiţii pedoclimatice. De asemenea, oferă o nouă viziune asupra activităţii agricole. La congresul APPR din acest an a fost invitat un fermier american care practică un sistem nou de semănare ce i-a permis să obţină o serie de beneficii, atât legate de producţie, cât şi de mediu

Trey Hill este un fermier care exploatează o suprafaţă de 5.000 ha, cultivate cu cereale, porumb şi soia, în statul Maryland, aflat pe Coasta de Est a SUA. Deoarece ferma sa se află în apropierea unor oraşe intens populate, dar şi în apropierea Golfului Chesapeake, activitatea agricolă trebuia să fie mult mai prietenoasă cu mediul înconjurător. Acesta a declarat că a reuşit să transforme ferma sa într-una mult mai ecologică, mai „verde“, care poate să fie viabilă şi sub aspect economic. Interesant este faptul că statul american s-a implicat în a îmbunătăţi practicile agricole, dar şi pentru a elimina excesul de nutrienţi din sol şi a introdus în urmă cu 20 de ani măsura de înfiinţare a culturilor de acoperire (intermediare). Aceste culturi se înfiinţează toamna astfel încât terenul destinat semănării în primăvară să nu rămână descoperit, dar şi pentru obţinerea unor avantaje agronomice (limitarea compactării, eroziunii etc.). La nivelul fermei lui Hill, măsura impusă ridică anumite probleme primăvara, la semănat, deoarece, după distrugerea culturilor de acoperire cu ajutorul erbicidelor, terenul rămânea prea umed. „Semănatul direct şi lucrările no-till nu ne ajutau în condiţiile din ferma noastră deoarece terenul rămânea prea umed şi prea rece şi din această cauză amânam semănatul, ceea ce ducea la rezultate slabe de recoltă. Atunci ne-am pus întrebarea ce să facem: să practicăm semănatul direct sau metoda convenţională, să facem lucrări directe sau să arăm? Într-un an însă am avut o primăvară foarte umedă, deja practicam sistemul de acoperire cu culturi verzi de câţiva ani, dar în luna martie de obicei erbicidam pentru a le elimina. Astfel, puteam să semănăm sau să arăm în teren curat. Am început să erbicidăm, însă am făcut-o doar de jur-împrejurul terenului, iar în interior era cultura de acoperire.

Responsabilul pe partea de semănat şi care făcea asta de circa 40 de ani, a intrat în câmp şi a început să semene atât în zona acoperită, cât şi în cea curată, erbicidată. Aşa cum era de aşteptat, în zona curată pământul era prea umed şi erau probleme: pământul se lipea de roţile semănătorii, ale tractorului, terenul era compactat, iar în aceste condiţii seminţele nu germinează corespunzător. În schimb, în zona acoperită lucrarea de semănat se desfăşura bine, aproape la fel ca în cazul semănatului convenţional deoarece plantele extrăgeau o mare parte din umezeala din sol, iar cealaltă se infiltra. Era pentru prima oară când semănam în aceste condiţii, după o experienţă de câteva generaţii în spate şi ne-am dat seama că există şi un alt mod de a face agricultură în fermă. În 15 ani, am redus treptat suprafeţele erbicidate şi am continuat să semănăm în acest mod şi am învăţat cum să-l gestionăm pentru a ne putea menţine nivelul recoltelor.“ Potrivit fermierului american, implementarea acestui model de semănat direct în culturile de acoperire i-a adus câteva avantaje: un management mai bun al apei în sol (testele efectuate demonstrând faptul că în perioadele secetoase culturile de bază înfiinţate în covor verde nu au suferit foarte mult din cauza lipsei de precipitaţii şi au dat producţii mai mari comparativ cu cele înfiinţate în mod convenţional), mărirea ferestrelor optime pentru efectuarea semănatului şi a altor lucrări, ceea ce au dus la o eficienţă crescută a echipamentelor agricole. Un alt avantaj a fost faptul că, prin acoperirea terenului cu aceste culturi intermediare, temperatura din sol nu mai oscilează foarte mult, creând condiţii propice pentru răsărirea culturilor de bază. Printre alte beneficii menţionate au fost: sănătatea solului, îmbunătăţirea vieţii din sol - atenţie fiind acordată şi prezenţei râmelor, pentru că afânează solul, şi chiar şi un control mai bun al buruienilor. Să nu uităm faptul că în SUA se cultivă porumb şi soia modificate genetic, care prezintă rezistenţă la anumite erbicide. Printre erbicidele folosite, agricultorul a amintit produsele pe bază de atrazin, metolachlor şi glifosat. Plantele folosite pentru a realiza covorul vegetal sunt leguminoasele (trifoi), cerealele, rapiţa şi alte amestecuri de culturi. „Sistemul funcţionează într-un mod surprinzător şi obţinem foarte multe beneficii nu doar de ordin productiv, dar şi de natură ecologică. Lucruri care nu aveau sens în urmă cu 15 ani, acum sunt integrate în întregul nostru sistem şi ne-am dat seama că aşa replicăm un mediu natural al unei păşuni sau păduri, unde seminţele cad pe sol şi apoi cresc plantele. Folosim în continuare multă tehnologie şi avem în continuare nevoie de erbicide. Cred că trebuie să avem în vedere un sistem holistic, folosim tehnologii, date furnizate de Granular (notă: furnizor de servicii digitale ce aparţine companiei Corteva Agriscience) şi putem efectua analize analitice direct, în timp real. Pentru că am văzut cum schimbările climatice ne afectează activitatea, dar şi faptul că nu toată lumea preferă agricultorii de scară industrială, consider că ar trebui să fim cu toţii parte a soluţiei, să fim transparenţi în activitatea noastră din fermă pentru a ne asigura astfel că nu avem implementări care ne sunt impuse şi pe care nu ni le dorim. Cred că e important pentru noi să ne asumăm responsabilitatea, să formăm grupuri care să reunească atât fermieri, cât şi activişti ai mediului. De asemenea, consider că ar trebui să schimbăm şi practica în care facem agricultură“, a afirmat Trey Hill.

Ana IONIŢĂ